Mica Publicitate
Video Divertisment
Video Monden
Trailer Filme
Video Sport

Biserica romano-catolica din Pascani - FOTO

 

Biserica „Sfantul Anton de Padova” din Pascani este o biserica romano-catolica construita intre anii 1985-1996 in orasul Pascani (judetul Iasi). Ea se afla pe strada 1 Decembrie 1918 nr. 1.

Formarea comunitatii catolice din Pascani dateaza dupa Unirea Principatelor Romane (1859). In anii urmatori unirii s-a pus problema construirii de cai ferate pe teritoriul noului stat. Printre primele cai ferate proiectate a fost calea ferata care urma sa lege fosta capitala a Moldovei, Iasi, de noua capitala a tarii, Bucuresti.

Statul roman a incheiat la 24 mai 1868 o intelegere cu consortiul austriac Offenheim pentru constructia liniilor Roman - Itcani, Pascani - Iasi si Veresti - Botosani, in lungime de 224 kilometri. La 25 decembrie 1869 a fost deschis traseul feroviar Suceava-Roman, care trecea si prin Pascani. A urmat darea in exploatare a liniilor Pascani - Iasi (iunie 1870) si Veresti - Botosani (noiembrie 1871). Statia Pascani a devenit astfel un nod de cale ferata, aici intersectandu-se principalele linii ferate care traversau Moldova.
 


Compania feroviara Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE) a continuat sa exploateze liniile construite pe teritoriul romanesc pana in anii 1888-1889, cand acele portiuni de traseu au fost nationalizate de statul roman. La constructia cailor ferate au lucrat meseriasi austrieci, polonezi si germani, care mai lucrasera si la alte cai ferate si aveau o buna pregatire tehnica. Marea majoritate a meseriasilor straini a ramas in zona si dupa finalizarea lucrarilor la linii, cladiri si atelierele de deservire a transporturilor, ei stabilindu-se in special la Pascani, unde au continuat sa lucreze la exploatarea cailor ferate.

Muncitorii straini stabiliti in oras impreuna cu familiile au pus o serie de conditii companiei la care lucrau. Compania austriaca le-a construit locuinte in incinta atelierelor din zona de nord si din zona depoului de locomotive, o biserica catolica in zona dintre atelierele de reparat locomotive si vagoane si depoul de locomotive, o scoala primara in limbile germana si polona care a functionat initial pe langa biserica catolica si un centru de cultura si distractii, tot langa biserica catolica, unde s-au desfasurat activitati culturale si sportive (baluri anuale, spectacole de teatru, concerte de muzica, biblioteca, o sala de tir si un teren de tenis).

Anterior construirii cailor ferate, Pascaniul era format dintr-o serie de asezari mai vechi: Vatra Pascanilor, Fantanele si „Centrul” de azi al orasului. Localitatea incepuse sa se dezvolte la jumatatea secolului al XIX-lea, cand s-au infiintat aici o serie de institutii administrative. Dupa construirea cailor ferate, localitatea Pascani a devenit centru urban, prin unirea tuturor acestor asezari si in special prin aparitia meseriasilor straini si a celor romani, care se calificau pentru aceasta noua meserie.

Prima biserica
 

La interventia inginerului Iosif Sonntag, mosierul Roznovanu a donat Bisericii Catolice, fara posibilitatea de rascumparare, doua terenuri aflate peste calea ferata: unul avea o lungime de 70-80 m si o latime de 50-60 m si era destinat pentru construirea bisericii, iar al doilea avea o lungime de 70-80 m si o latime de 50-60 m si era destinat pentru amenajarea unui cimitir. Terenul din urma era mlastinos si nu a putut fi folosit pentru cimitir, iar mosierul Roznovanu, la insistenta aceluiasi Iosif Sonntag, a donat un alt teren pentru cimitir in zona de deal, cu conditia ca noul cimitir sa fie folosit jumatate pentru credinciosii catolici si jumatate pentru credinciosii ortodocsi. Pe acel teren s-a amenajat cimitirul existent astazi in centrul orasului Pascani.

Pe terenul mlastinos, aflat intre atelierele de reparat locomotive si vagoane si depoul de locomotive si care fusese destinat initial pentru amenajarea cimitirului, compania Lemberg-Czernowitz-Jassy Eisenbahn (LCJE) a construit in 1872 o biserica catolica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Pe atunci, comunitatea catolica din Pascani numara aproximativ 1.500 de credinciosi. Prima atestare documentara a unei comunitati catolice si implicit a unei biserici la Pascani dateaza din 1875 cand preot al comunitatii este mentionat Lea Bonaventura, in fruntea a peste 500 familii. Biserica a fost sfintita in anul 1879 de catre episcopul Fidelis Dehm, vizitator apostolic in Moldova (1878-1880).

Langa biserica catolica a fost organizata o casa parohiala pentru preot si pentru personalul deservent al bisericii, o clopotnita la intrarea in curtea bisericii, o scoala primara in care se preda in limbile germana si polona si o casa de cultura si distractii (denumita initial „sala de tir”).

Printre preotii care au slujit in cadrul acestei comunitati sunt de mentionat urmatorii: Lea Bonaventura (prin 1875), Alois Kulpa, Damian Clucynschi (1900), Celestin Vaies, Iacint Bock. Pana dupa primul razboi mondial, biserica a fost deservita de preoti din Parohia Iasi.

In perioada interbelica, este infiintata Parohia Pascani. In 1925 preotul franciscan polonez Iacint Bock, este numit paroh al Bisericii, locuind in Parohia Pascani. Episcopul Mihai Robu l-a numit la 24 mai 1933 pe pr. dr. Petru Pal ca paroh la Pascani. Pana la inceperea celui de-al doilea razboi mondial, s-a dezvoltat o intensa activitate religioasa in jurul bisericii catolice. In perioada interbelica, in mijlocul comunitatii catolice din Pascani au mai lucrat preotii Gheorghe Pet, Anton Romila, Petru Pal, Iosif Szurgot, Mihai Damoc, Rudolf Stadler, Gheorghe Frent, Neculai Ivanciuc, Petru Bacaoanu, Anton Roca. In timpul razboiului, comunitatea era pastorita de pr. Petru Bacaoanu.

Muncitorii ceferisti pascaneni au plecat in refugiu in primavara anului 1944, ca urmare a apropierii frontului. In vara anului 1944, orasul Pascani a fost bombardat intens de aviatia sovietica, unul dintre obiectivele bombardamentelor fiind depoul de locomotive. Biserica catolica, aflata in apropierea depoului, a fost astfel avariata in mare parte, ramanand numai zidurile exterioare si fatada centrala a acesteia. Muncitorii ceferisti intorsi din refugiu dupa 1944 au gasit biserica atat de distrusa, ca nu mai putea fi reparata. Fatada centrala a bisericii s-a prabusit dupa anul 1950, fiind demolate apoi si restul zidurilor ramase.

Dupa instaurarea regimului comunist in Romania (1948), terenul pe care se afla biserica catolica a fost nationalizat de stat. Autoritatile comuniste nu au permis construirea unei alte biserici in locul celei distruse. Dupa un recensamant efectuat in 1945 de un preot de la Halaucesti, comunitatea catolica din Pascani era formata din 60 de familii cu 115 credinciosi. Comunitatea catolica din Pascani nu a mai putut fiinta in lipsa unei biserici si a unui preot propriu, devenind astfel pentru multi ani filiala, pe rand, a parohiilor Falticeni (1945-1965), Halaucesti (1965-1971) si Mircesti (1971-1990).

Serviciile religioase s-au desfasurat pentru o lunga perioada de timp in diferite spatii puse la dispozitie de credinciosii catolici si ortodocsi, mai intai intr-o casa de pe str. Unirii nr. 11, unde s-a slujit in perioada 1945-1971, iar dupa prabusirea acestei case la inundatiile din 1971 a fost inchiriata o camera intr-o cladire de langa autogara unde s-a celebrat liturghia duminicala. In anul 1974 a fost cumparata o casa cu teren de 920 m², aflata pe str. 23 August (redenumita apoi str. 1 Decembrie 1918) nr. 1
 

Desi vremurile erau grele pentru desfasurarea unei vieti religioase, comunitatea catolica din Pascani a inceput sa creasca numeric dupa 1965. Ca urmare a infiintarii la Pascani a mai multor fabrici (Integrata, Fabrica de perdele, Fabrica de traductoare etc.), s-au stabilit in oras muncitori din satele cu populatie catolica aflate in imprejurimi: Butea, Halaucesti, Mircesti, Mogosesti-Siret, Rachiteni, Tetcani etc. In ultimii ani ai regimului comunist, de asistenta spirituala a credinciosilor pascaneni s-a ingrijit pr. Stefan Demeter, paroh de Mircesti.

Noua biserica

Comunitatea catolica din Pascani fiind in crestere, a devenit necesara construirea unei cladiri noi si mai incapatoare. Autoritatile nu dadeau aprobare de construire pentru o biserica, dar in 1985 s-a aprobat construirea unei case proprietate personala pe numele a doi preoti: Stefan Demeter (paroh de Mircesti in perioada 1976-1991) si pr. Dumitru Gabor (paroh la Rachiteni in perioada 1976-1985). Casa urma sa fie de o vila tip „Deva” cu o sala mare la parter pentru celebrarea slujbelor religioase. In perioada regimului comunist, lucrarile s-au desfasurat cu mari greutati din partea autoritatilor. Autoritatile veneau desori in control, obligand cand la demolarea unei parti a cladirii, cand la modificarea alteia.

Dupa Revolutia din decembrie 1989, s-au reluat lucrarile de constructie, facandu-se modificari pentru ca „vila” sa devina biserica si incepandu-se construirea casei parohiale. Episcopul de Iasi, Petru Gherghel, a reinfiintat Parohia romano-catolica din Pascani in 1990, dandu-i hramul „Sfantul Anton de Padova”. Dupa decesul preotului Stefan Demeter la 8 februarie 1991, ca paroh a fost numit pr. Anton Sabaoanu, dar acesta a plecat dupa cateva luni la studii in Italia. Pr. Isidor Iacovici, noul paroh de Pascani (1991-1999), a continuat lucrarile, fiind ajutat de enoriasii care, dupa ce se intorceau de la fabrica, ramaneau pana seara tarziu sa lucreze la construirea bisericii si a casei parohiale. In anul 1993 s-a inceput ridicarea turnului, lucrare terminata in 1995. Dupa cativa ani de munca s-a reusit construirea unei biserici cu turn si sacristie, precum si a casei parohiale cu garaj. Noul lacas de cult a fost sfintit la 10 noiembrie 1996 de catre episcopul Petru Gherghel, in prezenta a peste 30 de preoti si diaconi si a unui numar mare de credinciosi din Pascani si din localitatile invecinate.

Incepand din 1999, paroh al comunitatii romano-catolice din Pascani este pr. Francisc Vernica, originar din Oteleni. Din anul 2000, in cadrul parohiei isi desfasoara activitatea parintii din Congregatia Scolilor de Caritate, care au inaugurat la 2 mai 2009 sediul Manastirii „Cavanis” si a Centrului pentru Tineret „Sf. Iosif”, unde are loc formarea crestina si umana a copiilor si tinerilor.
 

In perioada 29-30 iulie 2006, episcopul Petru Gherghel de Iasi s-a aflat intr-o vizita pastorala in Parohia Pascani, a celebrat liturghii si s-a intalnit cu membrii comitetului bisericesc, cu membrii comisiei sinodale si cu parintii de la Institutul religios „Cavanis” care au o casa deschisa in Parohia Pascani.

In prezent, Parohia Pascani are urmatoarele filiale: Blagesti, Bosteni, Bursuc, Dolhasca, Gastesti, Harmanestii Noi, Heci, Lespezi, Ruginoasa, Sodomeni, Stolniceni, Vanatori-Gura Badilitei. Ea apartine de Decanatul de Valea Siretului, cu sediul la Butea. In aceasta biserica sunt celebrate zilnic liturghii.

Galerie foto

 
loading...
Libertatea.ro
Realitatea.net

Video Stiri

Mica publicitate

Vezi toate anunturile | Adauga gratuit anuntul tau