News Flash:

Complexul National Muzeal "ASTRA" Sibiu

4 Ianuarie 2012
1008 Vizualizari | 0 Comentarii
Muzeul Astra
Muzeul ASTRA, cea mai importanta institutie fondata de Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman, a fost inaugurat in 19 august 1905. El s-a nascut din dorinta romanilor ardeleni de a-si defini propria identitate etnoculturala, in conglomeratul etnic al Imperiul Austro-Ungar si pe fondul emanciparii culturale a tuturor popoarelor din centrul si sud-estul Europei, avand ca model muzeele deja constituite ale sasilor, ungurilor si secuilor.

Cel mai asteptat eveniment al zilei de 19 august a fost vernisajul “Expozitiei etnografice si istorico-culturale” care a marcat inaugurarea solemna a Muzeului “Asociatiunii”. Momentul a fost considerat de contemporani ca “cea mai splendida sarbatoare culturala ce au ajuns-o pana acum romanii din tarile Coroanei ungare”. Au fost prezenti liderii Asociatiunii, delegatii despartamintelor, conducatorii bisericilor din Transilvania, intelectuali, conationali germani, reprezentanti ai romanilor din Bucovina, oaspeti din Romania, ziaristi de la principalele publicatii din Romania si din Ardeal, dar mai ales tarani veniti intr-un numar impresionant de mare pentru a participa la serbarile de la Sibiu.

In perioada de dupa unire (1918-1919), muzeul a cunoscut o dezvoltare impetuoasa devenind, dupa Muzeul Brukenthal, cel mai valoros si important muzeu al Ardealului.
Un muzeu in aer liber a fost gandit, la Sibiu, inca din anul 1940 (meritul fiind a lui R. Vuia, director al Muzeului Etnografic al Transilvania, in momentul refugierii sale de la Cluj-Napoca, la Sibiu, dupa Dictatul de la Viena), dar proiectul sau efemer devenind o realitate, abia in 1963, din initiativa lui Cornel Irimie, cel care avea sa fie intaiul sau director.

Dupa atribuirea terenului necesar pentru organizarea expozitiei muzeului (prin decretul Primariei Sibiu, numarul 693 din 11 octombrie 1960), s-a trecut la realizarea propriu-zisa. Astfel, specialistii Sectiei de etnografie si arta populara din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal au intocmit Proiectul tematic si de organizare a Muzeului in aer liber si au stabilit etapele ulterioare de dezvoltare ale acestuia. “Intitulat” Planul tematic si de organizare a sectiei etnografice in aer liber din Dumbrava Sibiului, proiectul a fost pus in discutie, in decembrie 1961. La sedinta de lucru au participat, pe langa specialistii muzeului sibian (muzeografi, arhitecti, graficieni, restauratori) si reprezentanti ai Academiei Romane. Acestia au dezbatut planul tematic si profilul viitorului muzeu, care avea sa se numeasca Muzeul Tehnicii Populare si care cuprindea patru sectoare tematice, fiecare fiind, la randul lor, impartite in numeroase grupe tematice ale lemnului, lutului, metalelor, industriei textile, a vanatorii, pescuitului, agriculturii, pomiculturii, prelucrarii minereurilor etc.

La 6 mai 1962, Prezidiul Academiei Romane a vizat favorabil tematica viitorului muzeu. Acesta urma sa reprezinte ocupatii, mestesuguri si “instalatii tehnice populare” de pe intreg teritoriul tarii, grupate pe diversitatea proceselor traditionale, pe genuri si tipologii.

In luna august a aceluiasi an, transferul terenului destinat muzeului a fost aprobat si de Sfatul Popular al Regiunii Brasov. In 8-10 noiembrie, 1963, a avut loc o noua sedinta a Comisiei consultative pentru organizarea Muzeului Tehnicii Populare, cu participarea specialistilor de la Academia Romana, Muzeul Satului si Muzeul de Arta Populara din Bucuresti, Comisia de Cultura si Arta, specialisti in sistematizarea orasului, avizandu-se Planul de organizare pe terenul destinat viitorului muzeu.

Incepand cu anul 1963, cercetarea stiintifica intreprinsa de specialistii muzeului s-a desfasurat prin expeditii pentru depistarea in teren a monumentelor etnografice cu valoare documentar-istorica sau tehnica ce urmau a fi transferate in Dumbrava Sibiului. S-au identificat: joagarul din Gura Raului (Sibiu), moara din Dabaca (Hunedoara), uleinita de la Orastioara (Hunedoara) si piua din Rod (Sibiu). Tot in anul 1963 s-au achizitionat primele noua monumente: moara plutitoare din Lucacesti, piua cu teasc de la Orastioara, joagarul hidraulic de la Gura Raului, piua de la Talmacel, moara de mana de la Bumbuiesti, teascul cu berbeci de la Racovita, podul plutitor de la Porcesti (Turnul Rosu). In perioada 1963-1964 a fost reconstituit primul monument transferat in muzeu: moara cu aductie inferioara (Dabaca) din tinutul Padurenilor Hunedoarei, un monument datat 1848, de mare valoare etnografica. In anii urmatori au mai fost reconstruite: teascului de bostina din Sebes, moara de la Munteni, joagarul cu roata mica de la Gura Raului, piua cu valtoare de la Rod, uleinita din Grind (in anul 1964), moara cu ciutura de la Arcani, teascul din Racovita, casa podarului si moara plutitoare din Lucacesti (in anul 1965).

La 17 octombrie 1967 Muzeul Tehnicii Populare a fost inaugurat oficial pentru publicul larg.
Intre anii 1980-2000 tematica muzeului a fost extinsa prin integrarea monumentelor de arhitectura populara, acestea egaland, prin numarul exponatelor, monumentele de tehnica populara existente pana atunci, muzeu devenind mai complex si acoperind intreg domeniul civilizatiei populare traditionale.

In 17 februarie 1990 Primaria Municipiului Sibiu a adoptat decizia (aprobata si de Ministerul Culturii, prin ministrul Andrei Plesu) infiintarii Muzeului Civilizatiei Populare Traditionale din Romania, ca institutie de sine statatoare, cu personalitate juridica proprie, prin desprinderea din cadrul Complexului Muzeal Brukenthal. La 2 septembrie, acelasi an, se primea acordul Ministerului Culturii si al Asociatiunii “ASTRA” (presedinte prof. dr. Dumitru Abrudan), pentru atribuirea muzeului etnografic sibian, a cognomenului “ASTRA”, noua denumire fiind Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale “ASTRA”. In felul acesta s-a recunoscut filiatia directa si continuitatea patrimoniala si programatica dintre Muzeul asociatiunii si Muzeul ASTRA (redivivus), reconstituindu-se astfel continuitatea celei mai vechi institutii muzeale a romanilor din Transilvania.
In anul 2001, a luat fiinta Complexul National Muzeal “ASTRA”, prin diversificarea sectiilor, tratand, distinct, specificul culturii populare romanesti, sasesti si a celei a rromilor, (in faza de proiect), in cadrul Muzeului Civilizatiei Traditionale Populare “ASTRA”, Muzeului Civilizatiei Transilvane “ASTRA”, Muzeului de Etnografie Saseasca “Emil Sigerus”, Muzeului Culturii si Civilizatiei Rromilor (proiect), iar a popoarelor extraeuropene in cadrul  Muzeului de Etnografie Universala “Franz Binder”.

Un rol important il au noile sectoare create in premiera la Sibiu, la standarde mondiale: Centrul de Informare si Documentare in Etnologie “Cornel Irimie”, Departamentul Zonal de Restaurare-Conservare, Studioul ASTRA-Film, Departamentul de Marketing si Relatii cu Publicul. Un loc aparte, in semn de omagiu pentru contributia deosebita adusa de Cornel Irimie la dezvoltarea muzeografiei sibiene si romanesti, ca si la relansarea postbelica a invatamantului universitar cu profil etnografic sibian, a fost organizat si inaugurat, la 15 august 1993, “Cabinetul Memorial <<Cornel Irimie>>”, prin achizitionarea obiectelor si colectiilor detinute in camera sa de lucru, de cel ce a fondat cel mai important, original si valoros muzeu al Romaniei postbelice.

Succesele obtinute de Complexul National Muzeal “ASTRA”, datorate proiectelor si manifestarilor culturale pe care le-a organizat, consensual cu cele mai originale si inovatoare directii pe plan mondial ale activitatii muzeale de profil, au fost rasplatite, de-a lungul timpului, cu numeroase premii nationale si internationale.

muzeul astra muzeului asociatiunii muzeul brukenthal astra
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0888 (s) | 35 queries | Mysql time :0.015033 (s)

loading...