News Flash:

Obiceiuri si traditii de Boboteaza

6 Ianuarie 2012
1580 Vizualizari | 0 Comentarii
Boboteaza sau Botezul Domnului este una dintre cele 12 sarbatori crestine importante, tinuta in fiecare an in ziua a sasea a lunii ianuarie, pentru multa vreme impreuna cu Craciunul, lucru ramas pana astazi in practica Bisericii Ortodoxe ruse, a Bisericii Armene si a celorlalte biserici necalcedoniene. Sarbatoarea este menita sa reaminteasca cele petrecute la apa Iordanului - momentul nasterii spirituale a Mantuitorului. Intrucat in aceasta zi Iisus s-a prezentat pentru prima data in lume, sarbatoarea se mai numeste si Epifanie, Teofanie, Aratarea Domnului sau Descoperirea Cuvantului Intrupat.

Incheind ciclul sarbatorilor de iarna, Boboteaza are, pe langa intelesurile crestine, trasaturi de mare sarbatoare populara, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In aceasta zi, are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan, desfasurata, de obicei, intr-un spatiu mai larg, unde sa fie cel putin o fantana sau in imediata vecinatate a unei ape curgatoare ori in curtea bisericii. Daca este frig, se pregateste o cruce de ghiata, pentru a marca locul slujbei, iar la sfarsit preotul arunca in apa o cruce de lemn si feciorii satului se arunca sa o scoata, cel care reuseste considerandu-se ca va avea noroc tot anul. De asemenea, se crede ca in ziua aceasta toate apele pamantului sunt sfintite, de aceea femeile nu spala rufe pentru urmatoarele opt zile pana la sfarsitul praznicului.

Dupa transformarea apei in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita, pe drumul de intoarcere ei strigand "Chiraleisa" (sau Kira Leisa, adica pronuntarea romaneasca a grecescului Kyrie Eleison, insemnand "Doamne miluieste"), pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a recoltelor - si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma casa si interiorul casei, sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada. In majoritatea satelor din Moldova, umblatul din casa cu Chiraleisa in casa are loc in ajunul Bobotezei (5 spre 6 ianuarie), cand grupuri mai mari sau mai mici de fete si baieti, vestesc sosirea preotului "cu crucea". In Bucovina, preotul este insotit si de gospodari care merg cu luminari aprinse pe la casele vecinilor si striga si ei Chiraleisa.

In multe zone din tara, in ziua de Boboteaza se colinda, se fac si se prind farmecele si descantecele, se afla ursitul, se fac prorociri ale timpului si belsugului in noul an, se crede ca se deschide cerul si ca animalele vorbesc. In Bucovina, de exemplu, Boboteaza tine trei zile si exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. De asemenea, candva exista un obicei numit Ardeasca, prin care se purifica aerul. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei, cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte si aprindeau focurile de Boboteaza, in jurul carora cantau si dansau, ba chiar sareau peste flacari, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator.

Traditia ortodoxa cere ca in aceasta zi sa se manance piftie si grau fiert si sa se bea vin rosu, pregatite in ajun. Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa insa, nimeni nu se atinge de mancare, iar imediat dupa sfintirea mesei, o parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila.

Sursa: skytrip.ro

boboteaza botezul domnului mantuitorului epifanie teofanie agheasma
Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1031 (s) | 35 queries | Mysql time :0.014489 (s)

loading...