News Flash:

Tisita - jud. Vrancea

20 Iulie 2011
3223 Vizualizari | 0 Comentarii

Rezervatia naturala Tisita - cuprinde bazinul mijlociu si inferior al Tisitei


Rezervatia naturala Tisita, de tip mixt, desemnata prin HG 2151/2004, cuprinde bazinul mijlociu si inferior al Tisitei. Aria protejata cuprinde cea mai mare parte a baznului hidrografic al Tisitei ingloband un imens tezaur de elemente fito si zoogeografice, geologice si ansambluri peisagistice unite intr-un sistem de mare valoare stiintifica. Se remarca abundenta speciilor de plante alpino-carpatice, alpino-boreale, atlantice si endemic carpatice. Varietatea peisajului este accentuata de diversitatea structurii petrografice de varsta miocena (compusi carbonatici, radiolarite, conglomerate cu elemente verzi).


Relieful este caracterizat printr-o puternica fragmentare tectonica si hidroerozionala care, imbinata cu succesiunea miscarilor epirogenetice pozitive, a condus la geneza platformei de eroziune de 1500m si detasarea unor piscuri semete situate pe cumpenele de ape mentionate mai sus.


Vaile sculptate prezinta o mare energie de relief, fiind inguste si adanci de 500-600 m iar Cheile Tisitei au un aspect de canion, alternand cu bazinete depresionare ca, de exemplu, "La Pandar" ( la gura pr. Vascaria ) si lunci de mare frumusete, pe sectorul mijlociu al celor doua Tisite. De remarcat este faptul ca, datorita interventiei antropice din trecut (construirea caii ferate forestiere si, ulterior inlocuirea acesteia cu drumul forestier care, partial, urmeaza vechiul terasament) Cheile Tisitei au devenit accesibile, in timp ce sectorul dintre "tunelul mare" (intre Tisita Mica si Tisita Mare), pe o lungime de 1,5 km, este si in prezent nealterat si inaccesibil, largimea cheilor variind de la 3-4m pana la 10 m, albia Tisitei Mari prezentand numeroase praguri si repezisuri.


Din punct de vedere stational, relieful prezinta o mare varietate de unghiuri de panta, de la terenuri relativ plane, in luncile Tisitelor, pana la abrupturile cheilor, marcate de numeroase brane si polite structurale: Rapa Caprei, Altarul Tisitei, Peretele Porcului, Condratu si Tisaru. Deosebit de complexa si bogata, structura geologica, este formata din depozite sedimentare marine care dateaza de la sfarsitul erei mezozoice, apartinand unitatii marginale a flisului carpatic.


Este de remarcat faptul ca aceasta mare varietate litologica si structurala, apartinand unitatii marginale a flisului, este foarte vulnerabila eroziunii diferentiate care a pus in evidenta forme de relief caracteristice («hog-back»-uri) de mare frumusete peisagistica (Condratu, Tisaru, Zburatura, Dealu Negru, Bulboace) spre deosebire de creasta apuseana a Muntilor Vrancei care, apartinand Panzei de Tarcau, se prezinta sub forma unor culmi domoale, intinse si netezite, slab erodate (Lacauti).


Numeroasele accidente tectonice (falieri) au contribuit, deasemeni, la modelarea reliefului. Din analiza conspectului floristic, se constata ca cele mai raspandite sunt speciile cu origine eurasiatica (30,41%) europene (12,32%) si circumpolare (8,87%) urmate de speciile central europene (7,56%) europene submediteraneene si mediteraneene (7,20%) central-europene montane (7,56%) si endemice( 3,34%) dar si prezenta speciilor cu origine balcanica, carpato-balcanica, alpino-europeana, pontice, panonice, cosmopolite si eurasiatice mediteraneene si submediteraneene; acest «mozaic fitogeografic» ilustreaza marea diversitate a conditiilor stationale din aria protejata si justifica importanta stiintifica din acest punct de vedere, prin faptul ca au fost identificate pana in prezent cca. 40 de asociatii vegetale, fara ca intraga suprafata sa fie cercetata exhaustiv.


Cai de acces


Drumul naţional DN 2D (Focşani •Târgu Secuiesc), continuat cu un drum forestier ce traversează Putna în aval de localitatea Lepşa şi conduce pe malul drept al Putnei în amonte inlungul vaii Putnei si continuare în aria protejată. Traseu turistic marcat cu "triunghi roşu" din DN - 2D.


Limita de nord pe cumpănă de ape dintre Tişiţa şi Putna, din Dl. Crucilor pana la confluenta Tişiţa • Putna.


Limita de est se orientează pe versantul drept al Văii Putnei, continua pe Culmea Porcu ce constituie cumpana de apa dintre Putna si Tisita, pana in Varful Coza.


Limita de sud are o traiectorie sinuasa , pornind din Varful Coza pe directia generala SE- NV din traversand vaile Tisitei Mari si Mici, prin zona sectoarelor superioare pana in Culmea Tisarului.

Distribuie:  
Incarc...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

2326 viz    0 com
2208 viz    0 com
1652 viz    0 com
2346 viz    0 com
1684 viz    0 com
2873 viz    0 com
2690 viz    0 com

Mica publicitate

© 2017 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0850 (s) | 24 queries | Mysql time :0.010463 (s)

loading...