News Flash:

32 de ani de la Cernobil. Cum a fost prezentat in Romania accidentul nuclear care continua sa faca victime si astazi

26 Aprilie 2018
3416 Vizualizari | 0 Comentarii

La 26 aprilie 1986, doua explozii au zguduit reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobil. Nu exista date oficiale privind numarul total al victimelor, se stie, insa, ca 25.000 au murit numai dupa ce au participat la decontaminarea zonei.

32 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobil

Accidentul s-a produs in timpul unui test de siguranta - o procedura gresita a determinat o crestere dramatica a nivelului energetic: invelisul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate in atmosfera printr-o explozie violenta, 31 de oameni murind pe loc.

Efectele pe termen lung ale celui mai grav accident nuclear din secolul XX au lovit mii de oameni si continua sa faca victime.

Belarus a fost tara cel mai grav afectata de dezastrul de la Cernobil, deoarece pana la 70 la suta din precipitatiile radioactive au cazut pe teritoriul acestei tari.

Nici Romania nu a scapat de efectele catastrofei, masuratorile efectuate la vremea respectiva inregistrand o crestere foarte mare a radiatiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decat valorile normale inregistrate. Nu sunt statistici cu privire la romanii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialistii sunt de parere ca exista o legatura intre acesta si cresterea cazurilor de cancer si leucemie.

Centrala nucleara Cernobil este situata la 18 km nord-est de orasul Pripiat si la 16 km de frontiera Ucrainei cu Belarus, respectiv la 110 km nord de capitala Kiev. In urma cu 30 de ani, centrala lucra la capacitate maxima, adica cu toate cele patru reactoare, fiecare cu o capacitate de productie de 1GW pe zi. Centrala acoperea la vremea respectiva 10% din necesarul de energie al fostei republici sovietice. Constructia centralei a inceput in 1970, primul reactor fiind terminat in 1977. In 1986, alte doua reactoare se aflau in faza de constructie.

Cum s-a produs dezastrul

La 25 aprilie 1986, reactorul nr. 4 functiona la capacitate completa, iar operatiunile se derulau absolut normal. Energia produsa cu ajutorul aburului era dirijata catre turbine si generatoarele de energie.
Treptat, operatorii au inceput sa reduca nivelul energiei, pregatindu-se pentru un test. La 12 ore dupa initierea operatiunii de reducere a nivelului de energie, reactorul functiona la 50% din capacitatea sa. Nu mai era necesara decat o singura turbina pentru a prelua cantitatea scazuta de abur, iar turbina nr. 2 a fost oprita.

In mod normal, procedurile de realizare a acestui test ar fi necesitat reducerea capacitatii reactorului la 30%, insa autoritatile din domeniul energetic nu au aprobat acest lucru, pentru ca, se pare, exista un alt loc unde era necesar un consum de energie ridicat. Reactorul a ramas setat la 50% din capacitatea sa pentru o perioada de alte noua ore, timp in care computerele si sistemele de siguranta au fost inchise.

La 26 aprilie, ora 12.28, echipa de la Cernobil a primit aprobarea pentru a relua procedurile de reducere a capacitatii reactorului. Cel mai probabil este ca, in acest moment, unul dintre operatori a comis o greseala si, in loc sa mentina nivelul la 30%, uitand sa reseteze un aparat, a determinat o scadere vertiginoasa a nivelului de producere a energiei, ajungand pana la 1%. Din punct de vedere tehnic, acest nivel era mult prea scazut pentru derularea testului.

Operatorul a reusit sa aduca reactorul pana la 7%, indepartand aproape toate tijele de control, cu exceptia a sase dintre ele. Aceasta procedura a reprezentat o incalcare a regulamentului de operare, avand in vedere ca reactorul nu era construit pentru a opera la un nivel atat de scazut, fiind instabil atunci cand miezul sau este plin cu apa. Operatorul a incercat sa faca fata manual fluxului de apa care se intorcea din turbina. Chiar si o mica schimbare de temperatura poate provoca fluctuatii masive in nivelul producerii de energie. Operatorul nu a reusit corectia, iar reactorul a devenit din ce in ce mai instabil. Cu toate acestea, echipa de conducere a decis inceperea testului.

Un operator, temandu-se ca, daca reactorul se inchide, testul va fi anulat, a blocat sistemul de inchidere automata a reactorului in cazul unui nivel scazut al apei sau in cazul pierderii ambelor turbine. A fost inchisa si turbina care mai ramasese in functiune. Energia produsa in reactor a inceput sa creasca treptat ca nivel, din cauza reducerii fluxului de apa. Operatorii au initiat procedura de inchidere manuala, ceea ce a determinat o crestere rapida a nivelului de energie produsa, din cauza modului de proiectare a tijelor de control.

Reactorul a atins de 120 de ori capacitatea maxima. Fluidul de racire - apa usoara - nu a mai putut evacua aceasta enorma cantitate de caldura si s-a evaporat intr-o fractiune de secunda, producand explozia aburului, la 26 aprilie 1986, la ora locala 1:23:58. Invelisul de grafit al reactorului a luat foc, iar produsele fisiunii radioactive au fost aruncate in atmosfera. Scutul superior al cladirii, o constructie care cantarea 1.000 de tone, a fost pulverizat.

In timpul incendiului, care nu a putut fi stins vreme de zece zile, au fost raspandite in atmosfera cantitati uriase de substante radioactive, care au afectat trei sferturi din Europa si multe regiuni de pe glob.
Pentru a stinge focul si a opri astfel eliberarea de materiale radioactive in atmosfera, pompierii au pompat apa ca agent de racire in miezul reactorului, in primele zece ore de dupa producerea accidentului. Aceasta incercare nereusita de a stinge focul a fost apoi abandonata.

In perioada 27 aprilie-5 mai, peste 30 de elicoptere militare au zburat pe deasupra reactorului in flacari. Acestea au aruncat 2.400 tone de plumb si 1.800 tone de nisip, eforturile fiind inutile, ba chiar au agravat situatia - sub aceste materiale caldura s-a intetit. Temperatura din reactor a crescut la dublu, la fel ca si cantitatea de radiatii eliberata. Abia la 6 mai s-a reusit aducerea sub control a focului si a emisiilor radioactive, dupa ce miezul reactorului a fost racit cu azot.

La 36 de ore de la producerea accidentului, cei 45.000 de locuitori ai localitatii Pripiat au fost evacuati cu autobuzele, iar orasul a ramas nelocuit pana in prezent. Pana la data de 5 mai, toti cei care traiau pe o raza de 30 km in jurul reactorului avariat au fost nevoiti sa isi abandoneze locuintele. In decurs de 10 zile au fost evacuate 130.000 de persoane din 76 de localitati aflate in aceasta regiune. Teritoriul respectiv a fost declarat zona de excludere si era necesar un permis special pentru a putea patrunde in acest perimetru. In ciuda interdictiei oficiale ca aceste zone sa mai fie locuite, cel putin 800 de persoane, in special batrani, s-au intors la casele lor din satele abandonate.

La 23 mai 1986, mult prea tarziu din punct de vedere medical, au inceput pregatirile pentru a se distribui populatiei iod. Acesta urma sa fie administrat pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv de catre tiroida, insa cea mai mare parte a iodului radioactiv fusese deja eliberat in atmosfera in primele zece zile dupa producerea accidentului.

Desi initial autoritatile sovietice planuiau decontaminarea zonei si continuarea productiei cu celelalte trei reactoare, la trei ani dupa producerea accidentului, guvernul sovietic a stopat construirea reactoarelor nr. 5 si nr. 6 din complexul centralei nucleare Cernobil. Singurul care a mai functionat a fost reactorul nr. 3, care a fost supus in repetate randuri unor reparatii de siguranta.

Dupa negocieri internationale de durata, Ucraina a acceptat sa inchida, la 15 decembrie 2000, ultimul reactor functional de la Cernobil, nr. 3, in schimbul unui ajutor international de 2,3 miliarde de dolari. Reactorul nr. 2 fusese inchis in 1991, in urma unui incendiu in compartimentul turbinelor, iar reactorul nr. 1, in 1996, in baza unui memorandum cu G7.

Cei 600 de oameni din echipa de pompieri a centralei, precum si echipa de operare care a fost implicata in lupta cu focul, au alcatuit grupul cel mai sever iradiat. 134 dintre acesti oameni au fost expusi unor doze de radiatii, in decurs de numai cateva ore, de pana la 13.000 de ori mai mare decat cel normal.

Estimarile arata ca o suprafata totala de 17 milioane de kilometri patrati din Belarus, Rusia si Ucraina a fost contaminata cu radiatii rezultate in urma accidentului de la Cernobil, 19 regiuni au fost afectate, in special zonele din jurul oraselor Bryansk, Kaluga, Tula si Orel. La momentul accidentului, in aceste regiuni locuiau aproximativ sapte milioane de persoane, dintre care trei milioane erau copii.

Aproximativ 350.400 de persoane au fost mutate sau au parasit aceste regiuni. Totusi, aproximativ 5,5 milioane de persoane, intre care peste un milion de copii, continua sa traiasca in regiunile contaminate. Peste 40 de elemente radioactive au fost eliberate din reactorul avariat, in special in primele zece zile dupa producerea accidentului. 

Conform unui studiu publicat la New York, in aprilie 2010, aproape un milion de oameni din mai multe parti ale globului au murit din cauza contaminarii radioactive produse dupa accidentul de la centrala nucleara din Cernobil, din 1986.

Numarul total al deceselor la scara globala, in perioada 1986-2004, provocate de accidentul de la Cernobil, este de 985.000.

De cealalta parte, conform datelor publicate de OMS si AIEA, numarul victimelor accidentului de la Cernobal ar fi de aproximativ 9.000 de morti si 200.000 de persoane bolnave.

Proportia copiilor considerati sanatosi la nastere din parinti care au fost supusi iradierii a scazut de la aproximativ 80% la mai putin de 20% din 1986 si pana in prezent. Numeroasele rapoarte medicale din zona Cernobal folosite de autori descriu o situatie sumbra, mentionand o crestere a mortalitatii infantile, pierderi de sarcina, nasteri cu probleme, copii cu malformatii si suferind de afectiuni respiratorii, digestive, neurovegetative, osoase si musculare, reproductive, hematologice, urinare, cardiovasculare, genetice, de sistem imunitar, precum si tumori atat maligne, cat si benigne.

Pe langa dimensiunea umana a dezastrului acest accident a afectat grav si mediul, conform altor studii privind animalele domestice, pasari si animale salbatice, pestii, vegetatia si copacii au avut de suferit din cauza poluarii radioactive ce s-a facut resimtita pana la nivelul bacteriilor si al virusurilor. Alimente produse in zone contaminate radioactiv din URSS au fost exportate si consumate in numeroase regiuni ale lumii.

Cum a fost prezentat in Romania accidentul nuclear de la Cernobil

Romania nu a scapat de efectele accidentului nuclear de la Cernobil, la fel ca multe alte tari europene din emisfera nordica a continentului. Dupa accident, norul radioactiv a ajuns deasupra Moldovei. Masuratorile facute atunci au inregistrat o crestere foarte mare ale radiatiilor, chiar de 10.000 de ori mai mari decat valorile normale.

Nu exista statistici cu privire la romanii care au avut de suferit ca urmare a accidentului nuclear, dar specialistii spun ca exista o legatura intre dezastrul de la Cernobil si cresterea cazurilor de cancer, in special tiroidian.
Daca pana la acest accident in zece ani se inregistrau 90 de cazuri de cancere tiroidiene, la cativa ani dupa accident, numarul a crescut progresiv: 90 de cazuri se prezinta la medic in trei-patru ani. Mai mult, specialistii cred ca dezastrul de la Cernobil are un rol si in cresterea cazurilor de leucemie si cancer osos din zona Moldovei.

In plin regim comunist sub presedintia lui Nicolae Ceausescu, catastrofa nucleara de la Cernobil a fost relatata succint la Bucuresti in presa vremii.

Abia la 1 mai 1986, intr-o stire AGERPRES, care cita un comunicat al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, se arata ca "sub presedintia tovarasului Nicolae Ceausescu, secretar general al partidului, s-a analizat situatia creata ca urmare a accidentului produs la centrala atomoelectrica de la Cernobil, din zona Kiev". In stire se mai spunea ca "pentru coordonarea tuturor masurilor necesare a fi luate, in raport de situatia creata, s-a instituit un colectiv de partid si de stat, condus de tovarasa Elena Ceausescu, membru al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, prim viceprim-ministru al guvernului, presedintele Consiliului National al Stiintei si Invatamantului". Potrivit informarii, Comandamentul central de supraveghere si control al calitatii mediului inconjurator a raportat ca, din masuratorile efectuate pe teritoriul tarii, s-a constatat ca, in noaptea de 30 aprilie spre 1 mai a.c., au aparut unele cresteri ale radioactivitatii in nord-estul tarii.

La 2 mai 1986, o alta informatie facuta publica de catre AGERPRES din partea Comisiei de partid si de stat pentru supravegherea si controlul calitatii mediului inconjurator mentiona ca s-a inregistrat o crestere a radioctivitatii mult peste limitele normale, in special in judetele Iasi, Suceava, Mures, Cluj si in municipiul Bucuresti. Drept urmare, se recomanda populatiei: sa foloseasca apa potabila numai din reteaua urbana, din puturile de adancime sau apa minerala; sa asigure spalarea riguroasa cu apa potabila a legumelor si fructelor inainte de consum; copiii sa evite iesirile indelungate in spatii inchise; unitatile agricole si gospodariile individuale sa asigure adaparea animalelor din puturile de adancime si sa protejeze, prin acoperire, fantanile si furajele. In plus, Ministerul Sanatatii a luat masuri pentru administrarea, acolo unde era necesar, in scop profilactic, prin reteaua sanitara, a iodurii de potasiu pentru populatia pana la 18 ani.

La 5 mai 1986, tot din partea Comisiei de partid si de stat pentru supravegherea si controlul calitatii mediului inconjurator a venit informarea potrivit careia in zilele de 4 si 5 mai, in unele din zonele afectate, inclusiv in municipiul Bucuresti, datorita unei circulatii atmosferice favorabile, radioactivitatea a continuat sa scada.

Buletine privind calitatea mediului inconjurator si valori ale radioactivitatii au fost facute publice, aproape zilnic, pana in jurul datei de 15 mai 1986, de catre autoritatile vremii, fiind preluate de AGERPRES si de agentiile de presa straine.
Au existat si informari despre situatia din Romania ca urmare a accidentului nuclear de la Cernobil, care nu au fost date publicitatii, dar au avut caracter secret, cu precizarea "pentru uz intern". Astfel, la 1 mai 1986, Agentia France Presse scria: "Potrivit unui diplomat occidental din capitala romana, la Bucuresti nu a fost inregistrat niciun indiciu care sa ateste ingrijorare, iar populatiei nu i s-au facut niciun fel de recomandari pentru contracararea efectelor unor eventuale radiatii. La Iasi, in Moldova, regiune situata la frontiera cu Ucraina Sovietica, nu a fost observata nicio actiune de evacuare a populatiei - precizeaza sursa citata".

La 2 mai 1986, instituirea "colectivului de partid si de stat, condus de tovarasa Elena Ceausescu" pentru analizarea "situatiei create ca urmare a accidentului produs la centrala atomoelectrica de la Cernobil, din zona Kiev" a fost anuntata si de China Noua, Associated Press etc., dar stirile difuzate pe aceasta tema de agentiile de presa straine au avut, in Romania, tot caracter secret cu precizarea "pentru uz intern".

Stirile despre Romania au lipsit, dupa aceasta data, in presa internationala, desi au fost date zilnic publicitatii informatii despre consecintele in urma accidentului nuclear de la Cernobil in mai multe tari europene.
Abia la 8 mai 1986, apare stirea difuzata de agentia China Noua si agentia de presa iugoslava Taniug despre vizita oficiala a presedintelui Romaniei, Nicolae Ceausescu, in Uniunea Sovietica "in a doua decada a acestei luni" (mai - n.r.), vizita convenita in luna februarie 1986, "cu prilejul participarii presedintelui Nicolae Ceausescu la cel de-al XXVII-lea Congres al PCUS"

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

accidentul atmosfera explozie violenta efectele belarus dezastrul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1271 (s) | 34 queries | Mysql time :0.026803 (s)