News Flash:

Carpatair a intrat în vrie. Ce solutii are fondatorul companiei?

9 Decembrie 2011
1797 Vizualizari | 0 Comentarii
Nicolae Petrov
In trei ani, Carpatair a pierdut ce a reuşit să construiască în ultimii zece. Nicolae Petrov, fondatorul companiei, are o explicaţie şi o soluţie de avarie.

Atentatele teroriste din 9/11 au zguduit lumea. Părea să fie cea mai teribilă criză pentru întregul mapamond – „bubble‑ul“ dot.com îşi lăsase puternic amprenta pe economiile mondiale şi noua situaţie putea doar să înrăutăţească starea de fapt a lumii. Iar aviaţia, industrie volatilă şi foarte sensibil interconectată la mersul economiei, se afla deja în declin. În anul 2000, profitul industriei a fost de 3,7 mld. dolari, în scădere de la 8,5 mld. dolari, cât a fost înregistrat cu un an înainte, potrivit datelor IATA. În tot acest timp, un pilot de vânătoare basarabean înfiinţa, în 1999, o companie aeriană românească. Nu era primul său contact cu businessul de transport de pasageri. Împreună cu mai mulţi parteneri, foşti colegi din Şcoala Superioară de Piloţi Militari Kacha din Rusia, el înfiinţa, dincolo de Prut, în 1993, respectiv 1994, agenţia de turism Moldavian‑Air Service şi compania aeriană Moldavian Airlines. Nicolae Petrov (45 de ani) şi Carpatair (12 ani) sunt împreună exemplul cel mai concludent că, de regulă, un zbor nu este lin dacă lipsesc tur­bulenţele, ci dacă pilotul îşi cunoaşte meseria. Dar seriile de turbulenţe îşi pun, într‑un final, amprenta. Din 2009, Carpatair nu mai are zboruri line.

O PAGINĂ DE ISTORIE. În primii doi ani pe piaţă (1999, 2000), Carpatair, singura companie românească privată de transport aerian înfiinţată în anii ’90 care încă zboară, a înregistrat pierderi.

„O situaţie normală“, o califică retrospectiv Nicolae Petrov, preşedinte şi director general Carpatair. La fel de normală vede şi perioada care a urmat: un an bun, 2001, când operatorul aerian a atins break‑even‑ul, şi şapte ani buni, care au început odată cu primul an profitabil. În 2002, Carpatair înregistra o creştere de 30%. În acelaşi an, piaţa mondială îşi menţinea, în linii mari, valoarea din 2001. Au urmat creşterea preţului la combustibil, tsunami, cutremure. Industria a continuat să crească, la fel şi Carpatair. Însă criza din anii 2008–2009 a lovit puternic afacerile din aer. Dacă evenimentele din 9/11 au costat industria 22 mld. dolari venituri în scădere, nota de plată a celei mai recente crize a fost de 82 mld. dolari, potrivit IATA. La sfârşitul anului, Carpatair va avea pierderi de circa patru milioane de euro, mai mici decât în 2010 (4,75 mil. euro) sau 2009 (9,2 mil. euro). Care este soluţia lui Nicolae Petrov?

DIN NOU LA ŞCOALĂ
. În primul rând, diversificarea. Dacă transportul de pasageri nu este suficient pentru a creşte afacerile, Carpatair şi‑a extins aria de servicii la şcoli de pilotaj şi pregătirea însoţitorilor de bord şi activităţi de întreţinere pentru aeronave. În decembrie 2008, a fost înfiinţată Carpatair Flight Training, iar de la jumătatea anului în curs, şcoala de însoţitori de bord din cadrul acesteia a fost autorizată de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română.

Investiţia în Carpatair Flight Training a însemnat peste un milion de euro, dintre care doar simulatorul de zbor a costat 500.000 de euro. Fiecare viitor pilot comercial trebuie să plătească 45.000 de euro pentru cursurile standard de doi ani în urma cărora va obţine licenţa de zbor. Pentru a zbura pe aeronavele Carpatair, este necesară încă o etapă de şcolarizare în valoare de 30.000 de euro pentru obţinerea calificării pe aeronavele Saab şi Fokker. Compania are o flotă de 14 aeronave, opt Saab-2000, trei Fokker 70 şi trei Fokker 100, cele din urmă aflându‑se în proprietate, în timp ce restul sunt închiriate cu contracte de cel puţin cinci ani.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

carpatair
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0781 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013025 (s)