News Flash:

Cercetarea Antarcticii

13 Februarie 2012
2005 Vizualizari | 0 Comentarii

Unii poate isi pun intrebarea daca merita sa se faca atatea sacrificii pentru a cuceri ... spatiile nesfarsite de gheata de la pol. Si totusi merita sa fie cunoscuta Antarctida, acest frigorifer colosal al planetei noastre, caci a cunoaste Antarctida inseamna a cunoaste ce rezerve de apa dispune Pamantul, inseamna a dezlega multe taine privind clima de pe globul pamantesc, inseamna a intelege si, poate intr-un viitor apropiat, a dirija multiplele fenomene geofizice care intereseaza intreg Pamantul.

Omaneii de stiinta si-au propus sa raspunda precis la intrebarea: ce se ascunde sub stratul gros de gheata: un continent sau un arhipelag? Dar in afara de aceasta '' intrebare a intrebarilor '', se ridica inca multe altele cu privire la temperatura si circulatia aerului atmosferic, la vanturile puternice care bantuie tinuturile Polului Sud, la '' gheizerii '' de zapada, la resursele pe care le prezinta aceste intinderi de gheata etc. Iata de ce ei au luptat eroic, starnind admiratia lumii intregi, pentru dezlegarea acestor taine. Ce puteau insa realiza - la nivelul tehnicii de la rascrucea secolelor 19 si 20 - pionierii epocii '' snaiutelor trase de caini si a mareai cutezante umane '' ? Numai vointa de fier, solidaritatea si abnegatia in lupta acesta grea au putut ajuta pe cavaleri ai stiintei ca Shackleton, SCott, Admunsen si atatia altii sa deschida drumul spre Antarctida. Dar nici in perioada imediat urmatoare, cand pasarile maiestre ale lui Hubert Wilkens si ale lui Byrd au invins spatiile nemarginite ale Antarctidei, nici atunci cand pentru cucerirea '' continentului de gheata '' au pornit impreuna, dispunand de mijloace tehnice avansate, cercetatori din diferite tari, n-au putut fi rezolvate sarcinile enorme pe care Antarctida le punea in fata stiinte.

De aceea, inca din anul 1951, Biroul Consiliului International al Cercetarilor Stiintifice de pe langa O.N.U. a infintat un comitet pentru pregatirea Anului Geofizic International ( A.G.I ). Comitetul A.G.I. a facut apel la participarea cat mai multor state la cercetari geofizice in Antarctida - regiune a planetei noastre cea mai putin studiata si cea mai grea de cercetat din cauza conditiilor climatice extrem de aspre. La acest apel au raspuns cu entuziasm oameni de stiinta din 67 de tari.

In 1957, Australia, Argentina, Belgia, Marea Britanie, Noua Zeelanda, Norvegia, S.U.A, Franta, Chile, Africa de Sud, Rusia, Japonia au organizat mari expeditii antarctice, conform unui plan unuic stabilit, expeditii la acre au participat oameni de stiinta si din alte tari.
Sarcinile cele mai importante, precum si rezultatele cele mai mari sunt legate de activitatea desfasurata de Rusia su S.U.A.
In lucrarile A.G.I. s-au incadrat o seama de statiuni sovietice din Antarctica, cum ar fi ''Pionerskaia'' la 1 500 km de tarm - unde, inca din 1956, ramasesera sa ierneze patru oameni de stiinta, in conditii de temperatura de pana la -67 grade celsius, de vanturi cu viteza de 15 m/s si de insuficienta de oxigen - '' Oaza '' si '' Komsomolskaia ''. Rusia a construit si alete statiuni pe linia de apropiere de sectorul de vest a Antarcticii unde isi organizeaza activitatea S.U.A.
Pornind de la ''Little America'' de pe tarmul Marii Ross, americanii aun construit cateva statiuni, cum ar fi ''Ellsworth'', apoi, la 1000 km interior, statiunea ''Byrd'' iar la Polul Sud statiunea ''Amundsen-Scott'' si altele. Statiunea ''Byrd'', de pilda, cuprindea 15 cladiri, toate construite sub gheata, dintr-un material plastic foarte rezistent.

Limitele de nord ale antarcticii. atat de mult discutate decenii de-a randul, au fost stabilite in mod stiintific. Aceste limite sunt zona convergentei, adica zona de contact a apelor reci antarctice cu apele mai calde de la latitudini mai mici. Zona convergentei trece pe la 48-50 grade latitudine sudica in Oceanul Atlantic, 52-50 grade latitudine sudica in Oceanul Indian si 50 grade latitudine sudica in Oceanul Pacific.

S-a stabilit ca suprafata Antarcticii, inclusiv Antarctida, este de 49 820 000 km2.
Cu privire la relief si clima, s-au facut constatari deosebit de interesante . Antarctida are forma unei farfurii cu marginile ridicate. Este o veche platforma gigantica inconjurata de munti de varsta recenta. In partea de vest, ghetarul de self al lui Filner din Marea Weddell are o suprafata egala cu cea a Californiei. Depresiunea enorma acoperita de gheata si de doi mari ghetari acipa aproape toata Antarctida de Vest. Desupra ghetarilor se ridica vârful Palmer si muntele '' Mary Byrd ''. Din constatarile cercetatorilor rusi rezulta ca in vest, de la litoralul Tarii Victoria, coboara in mare trei ghetari formand aisberguri, cu suprafata de circa 200 000 m2 fiecare. In partea de est din golful Obi si golful Cooperatiei coboara mari ghetari formand aisberguri colosale cu o suprafata de 5 600 X 3 200 m. Cel mai mare este ghetarul Matusevici.

Peisajul muntilor antarctici seamana cu relieful Lunii. Vârfurile de munti se ridica semete la inaltimi foate mari, fiind ascutite ca un varf de coasa. Au forme fantastice: de copaci ciudati, de sopârle gigantice, de caravane de camile, de castele in ruina.

Clima in Antarctica a fost studiata pe podisul antarctic, in regiunile ghetarilor, pe tarmuri si pe ghetarii in deriva. Temperatura cea mai scazuta a fost inregistrata la statiunea ruseasca ''Vostok'' langa polul geomagnetic de sud, si anume : -88,4 grade celsius adica cu 20 grade mai scazuta ca cea de la Oimeakon (Siberia), socotit la inceput '' polul friglui ''.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

antarctida frigorifer colosal globul pamantesc arhipelag polului sud
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0858 (s) | 34 queries | Mysql time :0.021279 (s)