News Flash:

Cetatea Deva

16 Decembrie 2011
2240 Vizualizari | 0 Comentarii
Cetatea Devei
Cetatea Deva dateaza din anul 1269. Urme mai vechi descoperite in acest loc duc insa firul vietuirii pana in zorii istoriei umane, apoi in perioada statului dac si stapanirii romane. In timpul feudalismului, viata cetatii era legata de numeroasele si grelele munci pe care taranii iobagi trebuiau sa le faca: pastrarea si apararea zidurilor cetatii, saparea santurilor, taierea lemnelor si a hatisurilor s.a. Aceste impovaratoare obligatii au facut ca cetatea sa devina, in decursul veacurilor, tinta multor rascoale. In anul 1784, in timpul rascoalei conduse de Horia, Closca si Crisan, stapanii cetatii au opus rezistenta atacurilor iobagilor si minerilor din Muntii Apuseni.

Neinarmati si lipsiti de o buna organizare, rasculatii nu au reusit sa cucereasca cetatea asediata. Siliti sa se retraga, ei au lasat in mana nobililor 86 de prizonieri, carora li s-au taiat capetele, iar trupurile le-au fost aruncate intr-o groapa comuna, in spatele cetatii. Cetatea este pitoresc asezata pe dealul la poalele caruia se intinde orasul modern, imbracat in haina colorata a noilor constructii. Trecand pe aceste meleaguri, la mijlocul secolului trecut, calatorul englez Paget, incantat de privelistea ce se desfasoara de la inaltimea cetatii, a marturisit ca: "Putine locuri, prin cate tari am umblat, prezinta o panorama mai frumoasa decat aceea a Vaii Muresului". Trecand printre ruinele vechilor porti, prin hrubele slab luminate, gandul ne poarta spre vremurile cand probabil aici isi gaseau adapost haiducii. Aceleasi ruine, incarcate de mister si legenda, au zamislit multe povesti, rod al fanteziei populare. Una dintre acestea arata ca cetatea a fost zidita de zane cu parul de aur, fetele unor uriasi, care certandu-se intre ele au distrus-o.

In timpul navalirii turcilor din anii 1550, 1552, si 1557 a suferit asedii otomane, cetatea fiind ocupata in 1557 de sultanul Soliman cel Mare, care a predat-o reginei Isabela a Ungariei si fiului sau Ioan Sigismund. Cetatea a functionat in secolul XVI si ca inchisoare, aici fiind intemnitati umanistul David Ferencz, fondatorul bisericii unitariene si Moise Secuiul conducatorul nobilimii tansilvanene ostile puterii imperiale. In celula in care a fost intemnitat David Ferencz a fost amplasata in anul 1948 o placa comemorativa. In timpul rascoalei din 1782 cetatea a fost ocupata vremelnic de taranii din Dobra, iar in 1786 asediata de taranii rasculati condusi de Horia, Closca si Crisan. La sfarsitul secolului XVIII cetatea si-a pierdut importanta strategica, fiind lasata in parasire, dar si-a recapatat importanta dupa 1817, cand imparatul Francisc I trecand prin Deva a hotarat sa o restaureze.

In prezent se mai pastreaza centurile de ziduri intarite cu turnuri patrate sau circulare si cu porti monumentale. De la poarta de intrare principala, se dezvolta zidul inferior de incinta care urca dealul si inconjoara cetatea. Drumul care insoteste zidul conduce la a doua poarta in forma de coridor lung boltit. In dreapta acestei porti se pastreaza urmele camerelor corpului de garda. Trecand de a doua poarta spre complexul de cladiri de pe culmea dealului, poteca urca spre poarta incintei a doua a cetatii.

Zidul de incinta prezinta creneluri fiind amenajat pentru armele grele de foc. Dupa un bastion semicircular se ajunge la poarta ultimei incinte care pastreaza contraforturi masive. In aceasta incinta se dezvolta curtea interioara a cetatii, care este marginita de peretii inalti care reprezinta ruinele unor incaperi, dependinte gospodaresti, depozite, etc. In partea centrala se gasesc ruinele palatului nobiliar cu resturi de boltiri in stil gotic si elemente renascentiste. La vest de poarta este situat un turn de aparare, iar in est camera corpului de garda. Cetatea Devei in forma pe care o are in prezent este inca evocatoare, starnind interesul vizitatorilor atat prin ruinele ei cat si prin pozitia sa care domina orasul.

La sfarsitul secolului al XVII-lea cetatea intra in posesia casei de Habsburg, impreuna cu proprietatile fiscale ale principatului. In 1713, dupa pacea de la Satu Mare, Voievodatul independent al Transilvaniei isi inceteaza existenta. Din acest an noul guvernator, Johann Steinville incepe lucrari de transformare a cetatii intr-o fortificatie bastionara, cuprinzand terenul de la bazele cetatii. A executat completari mai importante mai ales in partea apuseana. Tot opera lui este si bastionul de deasupra Kalvariei. A mai construit o fortificatie de pamant, tip Vauban, a carei directie mergea pana la ziduri. Tot el reface cisterna existenta, bazandu-se pe un sistem de colectare a apelor pluviale de pe o parte din acoperisuri.
In anul 1731, Iulius Visconti a primit cetatea sub forma de donatie din partea lui Carol al II-lea, de la care a cumparat-o, in 1743, contele Ioan Haller, comandantul militar al Transilvaniei.

Cetatea a fost definitiv distrusa in timpul revolutiei din 1848-1849. In aceasta perioada cetatea Deva a fost ocupata de o unitate austriaca. In anul 1849, generalul Czecz ia cu asalt cetatea si dupa 8 saptamani de asediu aceasta se preda la 27 mai. Doar un soldat a mai ramas in cetate. Acesta, la 13 august 1849, a aruncat in aer depozitul de munitie aflat in partea rasariteana a cetatii.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

cetatea deva taranii iobagi muntii apuseni orasul modern paget zane
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1248 (s) | 34 queries | Mysql time :0.020914 (s)