News Flash:

Cetatea Severinului - Drobeta

23 Februarie 2012
2547 Vizualizari | 0 Comentarii

Cetatea Severinului este una dintre fortificatiile de prima importanta atunci când purcedem la studierea sistemului defensiv al Tarii Romanesti si nu numai, caci este stiut faptul ca aceasta s-a aflat si in posesia regatului ungar, beneficiind de o atentie deosebita ca punct de rezistenta impotriva agresiunilor otomane.
Numele medieval al cetatii Severinului ar putea avea trei origini posibile :  
una latina
, asociata numelui imparatului Septimiu Severus;
una slava, asociata cuvantului (severnai), tradus prin cuvantul „din nord" sau „nordic";
una religioasa, asociata sfantului Severin de Noricum, sfant protector in Evul Mediu al bisericii latine din incinta cetatii medievale cand aceasta era utilizata de calugarii misionari catolici veniti din regiunea Austriei superioare (Noricum).


Anul 1233 poate fi luat ca data de nastere a unei noi cetati peste ruinele Drobetei, sub numele de Severin (Severinopolis) (ceea ce a stat si la baza Banatului de Severin, Terra Zeurino, Tara Severinului). Numele de Severin a fost preluat in amintirea imparatului Septimiu Sever, cel care ridicase Drobeta la rangul de colonie. Tot in aceasta perioada este probabil ca s-a executat Cetatea Gradetului. In 1247 regatul ungar i-a adus in tara pe Cavalerii Ioaniti, dandu-le resedinta la Severin, unde acestia vor construi cetatea medievala a Severinului (Castrul Zeurini mentionat in Diploma Cavalerilor Ioaniti din anul 1247), puternica fortareata, in incinta careia a fost construita si o biserica gotica, probabil sediul episcopiei catolice de la Severin , care s-a aflat aici pana in anul 1502. Cavalerii se vor retrage in 1259, cetatea ramanand in bataia tunurilor turcilor, bulgarilor si tatarilor ce voiau sa treaca Dunarea, respectiv a ungurilor care atacau Oltenia. Cetatea Severinului era cea mai importanta reduta strategica de pe Dunare, cucerirea ei insemnand un cap de pod in regiune si posibilitatea inaintarii spre noi cuceriri. La sfarsitul secolului al XIII-lea regele Stefan al Ungariei a purtat cinci razboaie cu taratul bulgar pentru apararea Cetatii Severinului. Voievozii romani si-au disputat si ei intaietatea asupra redutabilei cetati cucerind-o sau revendicand-o in rastimpuri. Pentru ea a murit Litovoi, iar Basarab I l-a umilit pe Carol Robert de Anjou la Posada in 1330.


Mircea cel Batran a infiintat Bania Severinului, iar in 1406 incheia un tratat de alianta cu Sigismund al Ungariei chiar la Severin. Dupa moartea lui Mircea, Sigismund va elibera Cetatea Severinului ocupata de turci si va face chiar unele concesii manastirilor Vodita si Tismana. Apoi Banatul de Severin revine lui Iancu de Hunedoara, care intareste toate cetatile de la Dunare.


Cetatea a fost edificata pana la forma de astazi in trei etape.


In prima dintre acestea este ridicata incinta interioara cu planul aproximativ dreptunghiular, cu laturile lungi orientate N-S, cu doua turnuri dreptunghiulare plasate la interior in partea de nord si asemenea la sud, turnurile fiind insa plasate la exterior. Turnul de NE pastreaza peretele nordic pe o inaltime de 22 m, perete care lasa sa se observe existenta a trei caturi, la fiecare pastrandu-se cate o gura de tragere.
A doua faza cuprinde incinta exterioara, care se afla la aproximativ 6-7 m de incinta interioara pe care o dubleaza pe laturile de V, N si E, la S racordandu-se cu aceasta in dreptul turnurilor. Curtina de V si cea de N au forma unui perete ce sustine panta dealului, nedepasind nivelul de calcare, pe cand la E zidul se pastreaza la inaltimi apreciabile, atingand in unele locuri 8 m. Zidul este oblic la exterior, masurand in partea inferioara aproximativ 4 m si avand paramentul din piatra ecarisata. La mijlocul laturii estice si in partea ei de NE se afla cate un turn semicircular ce pare a fi fost folosit pe post de platforma de artilerie.


A treia faza consta in ridicarea probabila a unei incinte la sud, pentru ca este greu sa gasim o alta utilizare zidurilor paralele ce se afla pe aceasta parte, cele doua exterioare aflandu-se in prelungirea curtinelor celei de a doua incinte, iar celelalte doua construite in prelungirea laturilor interioare ale turnurilor. Observatia pe care o facuse Al. Barcacila referitoare la existenta unui turn dreptunghiular peste care s-a suprapus cel semicircular l-a facut pe acesta sa accepte posibilitatea ca modificarea sa fie contemporana cu aceasta faza. Nu putem stabili cu certitudine data la care aceste adaugiri au fost efectuate, singurul lucru pe care il putem preciza este ca aceste lucrari sunt ulterioare fazei a treia, apartinand cel mai probabil mijlocului secolului al XV-lea.


cetatea severinului tarii romanesti una latina una slava severin
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0936 (s) | 24 queries | Mysql time :0.014724 (s)