News Flash:

Cimitirul Vesel de la Sapanta

7 Ianuarie 2012
1997 Vizualizari | 0 Comentarii
Cimitirul Vesel din Sapanta este faimos pentru crucile mormintelor viu colorate, picturile naive reprezentand scene din viata si ocupatia persoanelor inhumate. Pe cruci exista versuri in care sunt amintite, deseori cu nuante umoristice, persoanele respective.

Ineditul acestui cimitir este diferentierea fata de majoritatea culturilor popoarelor, care considera moartea ca un eveniment foarte solemn. Uneori, cultura aparte a acestui cimitir a fost pusa in legatura cu mentalitatea dacilor, a caror filosofie era bazata pe nemurire si pe consideratia ca moartea era un motiv de bucurie, persoana respectiva ajungand intr-o alta viata, mai buna. Cimitirul isi are originea in cateva cruci sculptate de Stan Ioan Patras. Astfel, in 1935, Patras a sculptat primul epitaf, iar din anii 1960 incoace, intreg cimitirul a fost populat cu circa 800 astfel de cruci, sculptate din lemn de stejar, devenind un muzeu in aer liber de natura unica si o atractie turistica.

Numele cimitirului vine de la multitudinea de cruci multicolore si de la poeziile satirice si epitafurile care sunt incrustate pe cruci. Legenda spune ca atitudinea vesela in fata mortii este un obicei al Dacilor care credeau in viata vesnica iar moartea pentru ei era doar trecerea spre o alta lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un sfarsit tragic ci ca pe o sansa de a intalni zeul suprem Zamolxe.

Cimitirul dateaza de la mijlocul anilor 1930 si este creatia artistului popular Stan Ion Patras, sculptor, pictor si poet in acelasi timp. Creativitatea lui Patras a scos la iveala aceasta monumentala si renumita opera de arta. Mai bine de 50 de ani artistul a creat sute de cruci din lemn sculptate in stilul sau caracteristic. Dupa moartea lui, in 1977, opera lui a fost continuata de ucenicul sau, Dumitru Pop Tincu.

Materialul folosit pentru cruci este lemn de stejar care este inscriptionat manual, dupa ce a fost taiat si uscat. In partea de sus a fiecarei cruci, exista un basorelief cu o scena din viata celui decedat. Scenele sunt simple si am putea spune chiar naive in stil, dar aduc din trecut viata locuitorilor satului, prezentand un aspect relevant din existenta fiecaruia. Ele prezinta femei torcand lana, tesand covoare sau facand paine, barbati care taie lemne sau ara pamantul, pastori cu turmele, lucratori in lemn, lautari si multe alte ocupatii.

Dupa ce crucea este sculptata, ea este pictata de obicei cu un fundal albastru, asa numitul “Albastru de Sapanta“. Scenele sunt pictate folosind culori vibrante: galben, rosu, alb si verde.

Nici o cruce nu e terminata fara o scurta poezie, cateva rime simple, intre 7 si 17 versuri. Epitafurile sunt sincere, spontane si scrise la persoana I, mesaje adresate de persoana decedata celor care traiesc. Stilul este liric dar satira se gaseste frecvent. Fiecare poem contine numele celui decedat precum si un aspect esential din viata respectivei persoane.

Cu desenele si poemele lor, Stan Ioan Patras si Dumitru Pop Tincu au reusit sa recreeze un intreg sat si au dat oamenilor o a doua viata dupa moarte. Cele mai mult de 800 de cruci pictate constituie o arhiva vasta care prezerva istoria locuitorilor din Sapanta.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

picturile naive epitafurile
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0940 (s) | 24 queries | Mysql time :0.012515 (s)