News Flash:

Cum a dat nastere catastrofa de la Cernobil unui paradis natural? Dilema de zeci de ani, explicata

14 Iunie 2019
842 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7326 RON (-0.0019)
USD: 4.2139 RON (-0.0062)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti

Dezastrul care a avut loc in 1986 a insemnat o poluarea radioactiva fara precedent, dar si o schimbare radicala in ecosistemul zonei de langa Cernobil.

Pana in secolul al XIX-lea, bazinul raului Pripyat, aflat la granita dintre Ucraina si Belarus, a fost ocupat de mlastini si paduri.

Oamenii au inceput sa distruga aceste ecosisteme: au ars zonele impadurite, au doborat copacii ca sa aiba lemn, fie ca sa se incalzeasca, fie drept combustibil pentru a produce, mai departe, sticla.

Pana spre jumatatea secolului XX, aceste ramuri industriale aproape ca disparusera, iar prin eforturile de reimpadurire regiunea Pripyat era pe cale sa se regenereze.

Apoi, pe 26 aprilie 1986, centrala nucleara de la Cernobil, aflata la aproximativ 70 de kilometri nord de Kiev, a explodat si a dispersat particule radioactive in toata emisfera nordica. Catastrofa a dus la o schimbare radicala.

Sovieticii au evacuat 300.000 de oamenii de pe o raza de aproape 2.000 de kilometri patrati, iar ceea ce vedem astazi in regiune poarta numele de „Zona interzisa”.

Ce s-a intamplat, insa, dupa ce lucrurile s-au calmat, iar oamenii au plecat definitiv constituie si acum un subiect controversat de dezbatere in comunitatea stiintifica, scrie Wired.

Decenii intregi, studiile au aratat ca fauna si flora din acest perimetru au fost distruse si orice forma de viata ramasa are mutatii grave.

Cercetarile realizate ceva mai recent, insa, dovedesc altceva: plantele au crescut din nou, iar speciile de animale sunt chiar mai diverse ca inainte de dezastru.

Concret, regiunea arata acum ca un experiment in derulare, ca o mostra a ceea ce se va intampla pe planeta atunci cand oamenii vor disparea si vor lasa in urma lor o lume devastata.

Este clar ca expunerea la radiatiile masive degajate dupa explozia de la Cernobil a afectat multe vieti, peste jumatate de milion de oameni fiind expusi la o cantitate de substante nocive ale caror efecte probabil ca nu sunt intelese in totalitate nici macar astazi.

Ceea ce este destul de clar din cercetarile de pana acum este faptul ca, daca un om este expus unei radiatii mari, cel mai probabil va dezvolta de-a lungul vietii o forma de cancer de tiroida sau alte probleme legate de aceasta glanda.

Personalul care s-a aflat in preajma centralei in noaptea exploziei s-a confruntat cu varii forme de leucemie sau alte tipuri de cancer, dar si cu cataracta. Ce se intampla, insa, cu natura din „zona interzisa”?

Este foarte cunoscut faptul ca o padure de conifere aflata in apropiere de locul dezastrului, acolo unde radiatiile au fost la niveluri ridicate, si-a schimbat culoarea in rosu, apoi a disparut, iar numele i-a ramas „Red Forest” („Padurea rosie”).

In ceea ce priveste alte forme de viata, studiile timpurii au aratat ca pasarile si insectele au inregistrat scaderi ale populatiei, pentru ca, ulterior, aceleasi rezultate sa fie consemnate si in privinta mamiferelor mari.

„Daca mergi in cele mai contaminate zone intr-o zi de primavara, abia poti auzi vreo pasare ciripind. Pariez ca daca am merge impreuna in Zona interzisa as putea sa masor nivelul radiatiilor doar prin activitatea pasarilor”, a declarat Anders Møller, ecologist la Universitatea Paris-Sud.

El a avertizat de mult timp cu privire la efectele negative ale radiatiilor si a descoperit, de exemplu, mutatii de 10 ori mai mari la diverse plante si animale din regiune. Echipa lui Møller a aratat de-a lungul timpului ca efectele radiatiilor sunt mult mai vizibile.

Controversele nu lipsesc, pentru ca alti cercetatori, folosind metode diferite, au ajuns la concluzii diferite. In anii 1990, un studiu preliminar efectuat pe rozatoare a aratat ca radiatiile nu au avut niciun efect asupra populatiei.

20 de ani mai tarziu, o echipa de cercetatori straini a numarat exemplarele din diferite specii si nu a gasit nicio diferenta fata de situatia de dinainte de catastrofa, cu exceptia lupilor. Acestia erau, insa, mai multi decat in zonele similare necontaminate.

De unde vine acest decalaj? O explicatie ar putea fi aceea ca se reproduc mai repede decat ii pot ucide radiatiile, dat fiind faptul ca este mult mai probabil ca exemplarele sa dezvolte diverse boli sau tumori care le ucid in timp, nu imediat.

Cercetatorii au mai aratat si ca de la accidentul nuclear incoace ursii bruni au repopulat „Zona interzisa”, dar si ca alte animale gasesc acolo un mediu propice pentru supravietuire si inmultire.

Un factor foarte important in aceasta chestiune ar fi lipsa activitatilor umane daunatoare. Asta inseamna ecosisteme mai bogate pentru animale si o existenta prospera, insa combinatia cu expunerea la radiatii duce la o problema de echilibru.

Unii cercetatori cred ca particulele radioactive s-au infiltrat in sol si ca animalele care traiesc in padure ar putea transporta substantele si in alte perimetre necontaminate.

Astfel, „Zona interzisa” de la Cernobil este aproape unica, pentru ca sunt foarte putine locuri de pe Pamant pe care oamenii le-au parasit. Iar acestea devin eventuale modele pentru lumi diferite. Ramane de vazut doar daca vor semana cu un paradis terestru sau, mai degraba, cu un infern.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

dezastrul poluarea radioactiva schimbare radicala ecosistemul
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1687 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013645 (s)