News Flash:

Destinatii montane: Muntii Bistritei - FOTO

21 Octombrie 2013
3645 Vizualizari | 1 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7383 RON (-0.0068)
USD: 4.2016 RON (-0.0084)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti
Muntii Bistritei sunt o grupa muntoasa a Carpatilor Moldo-Transilvani, apartinand de lantul muntos al Carpatilor Orientali. Cel mai inalt pisc este Varful Budacul, avand 1859 m .
La sud Raul Bistricioara desparte masivul de la vest la est, mai intai de Muntii Giurgeu pana la Tulghes si mai apoi de Masivul Ceahlau, culmile bistritene desfasurandu-se pe aproape 50 km spre est.
Limita nord-estica este ferm marcata de firul Bistritei, peste care se invecineaza, pana la Holda, cu masivele Rarau — Giumalau si mai apoi, pana la varsarea Bistricioarei in Bistrita, cu Muntii Stanisoarei .
La vest, sunt despartiti in partea sudica tot de Bistricioara, pana la Bilbor, de Grupa nordica a Muntilor Giurgeului - Muntii Borsecului si ulterior, pana la Pasul Bursucariei inclusiv de Depresiunea Bilbor, de grupa sudica a Muntilor Calimani - Muntii Bilborului. Dincolo de izvoarele Bistricioarei, Raul Calimanel si Raul Neagra Sarului, continua spre nord delimitarea de catre Muntii Calimani .
Muntii Bistritei, cu o suprafata de aproximativ 1200 km², sunt formati din 2 masive de suprafata aproape egala:
Pietrosul Bistritei, care se intinde intre Depresiunea Saru Dornei (in vest) si Valea Neagra - Brosteni (in sud-est). Creasta principala are forma unui "U" cu bratele rasfirate. Initial, este orientata oarecum de la est spre vest, apoi isi schimba descendent directia in dreptul Sarului Dornei, aproape in unghi drept de la nord spre sud, pentru a se roti inca odata de la nord-vest spre sud-est. Ea culmineaza cu Varful Pietrosul Bistritei (1791 m) si coboara pana la altitudinea de 1355m, in Pasul Paltinis, prin care face legatura cu Muntii Calimani.
Budacu, care este delimitat la nord de Valea Neagra - Brosteni si la sud-vest si sud de Bistricioara, culminand cu Varful Budacu (1859 m). Creasta principala este fragmentata in doua catene aproximativ perpendiculare de forma unui "T", piciorul literei fiind orientat de la sud-vest spre nord-est si linia superioara de la sud-est spre nord-est.
Geologic, ambele masive se caracterizeaza prin sisturi cristaline. Fundamentul zonei cristaline este format din roci metamorfice , peste care sunt dispuse cateva straturi de roci sedimentare aparute in mezozoic in triasic si cretacic, formand resturile unui geosinclinal ce se intinde pe toata ramura vestica a Carpatilor Occidentali.
Una dintre teoriile geologice care incearca sa explice modul in care Bistrita a strapuns culmea Pietrosu - Giumalau pleaca de la premisa ca initial apele Bistritei, ajunse in Depresiunea Dornelor, se indreptau catre marea ce stationa in Depresiunea Transilvaniei, iar cand calea apelor a fost barata de lantul vulcanic al Calimanilor, in spatele acestuia s-ar fi format un lac, iar cand apele lacustre s-au revarsat, Bistrita si-ar fi gasit actualul curs.
Se pare totusi, ca procesul de ridicare a culmii muntoase Pietrosu - Giumalau in calea apa Bistritei a avut loc concomitent cu erodarea tanarului relief de catre ape. Din jocul pe verticala a celor doua forte ale naturii a rezultat spectacolul geologic la care astazi suntem martori.
Apele care brazdeaza versantii ambelor masive sant colectate in zona nordica si estica de valea Bistritei (Arin, Ortoaia, Rusca, Izvorul Rau, Barnarelul, Barnaru, Negrisoara, Neagra, Borca, Stejarul si Dreptul), iar in sectorul sudic si vestic de Bistricioara (Muncel, Seaca, Barasau, Prisacani, Brad, Grinties).
Climatul se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2-6 ºC, care pot fi depasite in depresiuni, cu precipitatii bogate (800-1200 mm/an si pe alocuri peste 1200 mm/an), cu vanturi frecvente si puternice. La peste 1800 m, temperaturile scad la 0-2 ºC. Verile sunt scurte si iernile lungi. In depresiuni sunt frecvente inversiunile termice.
Vegetatia este formata din padurea de fag pana la 1200m, apoi de amestec si ulterior de rasinoase, in sectorul inalt fiind pajistile alpine (pe care se gasesc ienuparul, jneapanul, afinul, merisorul).
Fauna este reprezentata de mamifere (mistretul, viezurele, lupul, vulpea, pisica salbatica in padurile de fag, caprioara in padurile de conifere, ursul, cerbul, rasul), pasari (gainusa de alun, cocosul de munte, ciocanitoarea, acvila de munte) sau pesti (pastrav, clean, mreana).
Muntii Bistritei sunt accesibili in primul rand rutier, mai putin feroviar si de la distanta aerian.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

Galerie Foto

muntii-bistritei1
muntii bistritei carpatilor moldo-transilvani carpatilor orientali
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Comentarii (1)

Cristian  | #433
Domnilor, de ce nu menţionaţi sursa folosită (Wikipedia) ? Preluarea materialelor este free, dar totuşi trebuie menţionat de unde le-aţi avut.
Adauga comentariu

Mica publicitate

© 2019 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1231 (s) | 34 queries | Mysql time :0.024880 (s)