News Flash:

Fluviul Amazon

22 Februarie 2012
5155 Vizualizari | 0 Comentarii

Amazonul este fluviul cu cel mai bogat debit de apa de pe globul pamantesc. Daca din punct de vedere al lungimii este intrecut cu putin de Nil, in privinta cantitatii de apa, cu el nu se masoare nici un alt fluviu din lume. Amazonul varsa in oceanul Atlantic in fiecare ora, cate 300 miliarde de litri de apa, ceea ce reprezinta 20% din totalul fluviilor existente pe glob.

Fluviu în America de Sud, cu cel mai mare debit (212 377 m3/s debit mediu la Obidis, oras aflat la 800 km de ocean) si cel mai întins bazin fluvial din lume - 7 050 000 km2, ceea ce reprezinta 2/5 din suprafata continentului sud- american. Izvoraste din Anzii Peruvieni, strabate teritoriul a sase tari (Venezuela. Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia, Brazilia) si se varsa în Oceanul Atlantic. Latimea fluviului în zona de varsare are 80 km. Fluxul partrunde pe Amazon pîna la cca 1 000 km sub forma unui val înalt de 4,5 m, numit Pororoca. Cu lungimea lui de 6 280 km ocupa locul doi în lume, dupa Nil. Are peste 200 afluenti mari, 15 dintre ei cu o lungime mai mare de 1500 km, iar doi - Madeira (3 379 km) si Purus (3 200 km) - sînt mai lungi chiar decît fluviul Dunarea (2 857 km). Reteaua lui navigabila este lunga de peste 50 000 km, fara egal în lume.
În legatura cu denumirea fluviului sînt mai multe versiuni. Una considera ca ar proveni din cuvîntul unui indian Amassunu, care înseamna "Apa galagiosa". Alta explica denumirea de Rio Amazonas ca ar fi fost data de contemporanii navigatorului spaniol Francisco Orellana, în 1941, ar fi întâlnit de malul fluviului un sat în care traiau numai femei înalte, puternice, razboinice, care i-au atacat pe spanioli silindu-i sa se retraga la barcile lor si sa-si continue calatoria pe apele fluviului. Amintindu-si de vechea legenda greaca despre amazoane (populatie mitologica de femei, care locuiau în regiunea Pontului, fiind celebre pentru îndemânarea lor la calarie si la tragerea cu arcul) le-a dat numele de Rios de las Amazonas, care înseamna Rîul Amazoanelor.

Dar cu toata maretia lui, Rio-Amazonas este fluviul cel mai putin cunoscut din lume. Primul european care a ajuns pe malul acestui urias intre fluvii a fost spaniolul Vincente Pinzon. Acesta s-a petrecut in jurul anului 1500. Vincente Pinzon l-a asemanat cu o '' mare de apa dulce'' si i-a dat numele de ''Rio Maria de la Mar Dolce''. Cu 40 de ani mai tarziu un alt spaniol Francesco Orellana a parcurs fluviul de la izvoare pana la varsare. In timpul calatoriei a fost atacat de un trib in care atat barbatii cat si femeile purtau parul lung. Orellana a crezut ca este atacat de niste femei pe care le-a considerat urmasele ''amazoanelor'' din mitologia greaca. Pentru acesta el a dat fluviului numele de ''Raul Amazoanelor''; mai tarziu, fluviul a luat denumirea de Amazon.

Tinand seama de dimensiunile sale, se pare ca numele dat de Vincente Pinzon era mai potrivit decat cel de Amazon, pe care-l poarta astazi.

Impreuna cu navalnicul sau confrate de izvor, Ucayali, Amazonul are o lungime de peste 6280 km. In unele locuri adancimea lui depaseste 70 m, fiind si cel mai adanc fluviu din lume.
In timpul revarsarilor se transforma intr-o adevarata mare de apa dulce depasind uneori latimea de 30 km.
La varsare formeaza un estuar cu latimea de 300 km asa cum nu mai gasim la nici un alt fluviu pe glob. In mijlocul aceste mari de apa dulce se gaseste insula Marajo a carei suprafata este de aproape doua ori maimare decat a indulei Sicilia din Europa.

De la izvoarele sale in Muntii Anzi si pana la varsare in Oceanul Atlantic, Amozonul primeste peste 1 100 de afluenti, unii fiind chiar mai mari decat Dunarea.

Amazonul impreuna cu numerosii sai afluenti, isi aduna apele de pe o suprafata de peste 7 milioane de km patrati, avand cel mai mare bazin hidrografic de pe glob. Suprafata acestui bazin este mai mare decat intreg continentul australian si cu putin mai mic decat Europa.

Regiunea udata de apele Amazonului si de afluentii acestuia se mai numeste si Amazonia. Ea ocupa cea mai mare parte din suprefata Braziliei si suprafete intinse din Columbia, Peru, Ecuador, Bolivia, precum si o mica parte din Venezuela.


De o parte si de alta a Amazonului, pe o suprafata de peste 5 milioane de km patrati, se intinde jungla umiditatii si a umbrei vesnice, formata din uriase paduri pe care nu le poti strabate decat cu toporul in mana pentru a-ti putea face loc de trecere. Aici se intalnesc copaci inalti de cate 80 m, bambusi care cresc cu cate 30 cm pe zi si palmieri cu frunze late de cate 2 metri.

In nici o regiune de pe suprafata globului pamantesc nu se gasesc atat de multe de specii de plante ca in jungla Amazoniana. Daca reusesti sa patrunzi in acest infiorator desis te asteapta nenumarate surprize. In Jungla misuna tot felu de animale salbatice si insecte, care de care mai ascunse vederii si mai periculoase. Pe scoarta cate unui copac misuna zeci de mii de insecte. Daca scuturi o singura creanga, i-ti pot cadea in cap tot felul de ganganii urat mirositoare si lipicioase. O singura muscatura a minusculei furnici negre eucadeira, care traieste in acesta jungla, inseamna moartea sigura.

Ca toate regiunile ecuatoriale, si jungla Amazonului este populata de nenumarate si felurite animale, adaptate prin felul de a se agata si sari, precum si prin culoare, scpecificului unor astfel de paduri. Se intalnesc aici si maimute, caprioare, ursi, porci spinosi, furnicare, lei argintii, soparle iguana, jaguari, puma si multe altele.

Pretutindeni misuna reptile de tot felul, de la sarpele fir, pana la sarpele Boa, care atinge o lungime de pana la 10 metri si este denumit si mancatorul de caprioare. Tot prin aceste regiuni traieste si sarpele Anaconda ( sicurul, dupa cum mai este numit), care are o lungime de 11-12 m. Anacondele batrane pot ajunge pana la 15 - 20 m lungime si la grosimea unui om matur. De multe ori anaconda ataca si omul.

Printre crengile copacilor traiesc nenumarate pasari frumos colorate, iar in apele Amazonului misuna pestii carnivori ''pirahna'', crocodilii, Broasca '' Mata-mata'', lunga de doi metri si cu un gat ca al unui sarpe etc.

Astazi se cunosc inca prin desisurile Amazoniei triburi izolate de indieni Suya, Anca, Tupinguarani si altele, care traiesc din vanat si pescuit. I-si vopsesc corpul in culoarea rosie sau alba si stiu sa scoata otrava din diverse plante, lucru pe care il tin foarte secret. Fara indoiala ca jungla Amazoniana pastreaza inca multe taine. Omanii nu au reusit sa cunoasca decat o foarte mica parte din ele. Sunt frecvente cazurile cand in inima junglei se intalnesc triburi absolut necunoscute, cu obiceiuri si credinte extrem de curioase.

Pe baza prospectiunilor facute, se stie ca in subsolul Amazoniei se gaseste mangan, cositor, petrol, aur si diamante. Solul s-a dovedit a fi foarte fertil si specialistii apreciaza ca Amazonia ar putea hrani singura circa 1 miliard de oameni.

In prezent se priecteaza construirea pe amazon a unui grandios baraj si crearea unei mari interioare in vestul Braziliei, cu o suprafata de circa 1000 km precum si alte cinci lacuri de acumulare in Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia si Venezuela.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

amazonul nil oceanul atlantic anzii peruvieni oceanul atlantic purus
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1043 (s) | 35 queries | Mysql time :0.018622 (s)