News Flash:

Fluviul Mississipi

22 Februarie 2012
3832 Vizualizari | 0 Comentarii

Mississippi este fluviul cu cele mai multe modificari ale cursului. Curge pe continentul nord-amrican, pe teritoriul SUA. Masoara 6420 km (de la izvoarele lui Missouri); (3950 km singur), iar bazinul sau acopera o suprafata de 3 248 000 km2. Dreneaza impreuna cu afluentii sai Missouri si Ohio, 1/8 din continentul nord-american respectiv 31 de state ale Statelor Unite ale Americii si doua provincii Canadiene. Dupa lungime si marime ocupa locul al treilei intre fluviile globului. Fluviul propriu zis izvoraste la Fonti Giulila altitudinea de 518m, isi scalda apele in lacul Itasca ( Lake Itasca ), aflat la vest de Lacul Superior si strabate SUA pe directia nord-sud in zona Marilor Campii, varsandu-se in Golful Mexic printr-o delta. Missouri se constituie prin unirea a trei izvoare ( Jefferson, Madison si Gallatin ) din Madison Range in Muntii Stancosi, curge spre nord schimbandu-si directia spre est in aval de Great Falls si apoi spre sud-est dupa ce iese din Lacul Sakakawea.

Conflueaza cu Mississippi la cativa km in amonte de orasul Saint Louis. Dupa ce iese din munti strabate regiunea Marilor Preriinord-americane. Cursul sau superior si mijlociu este constituit, de fapt, dintr-un lant de lacuri artificiale. In timp ce Missouri are o panta de scurgere insemnata coborand de 4270 m(izvoare) la 120m la confluenta cu Mississippi, Missouri are o panta foarte slaba. La confluenta cu Ohio, de unde mai are inca 1720 km pana in Golful Mexic, se afla abia la altitudinea de 82 m. Netezimea regiunii prin care curge, friabilitate rocilor, panta scazuta, debitul important ( pana la 40 000 de m3 pe secunda in cursul inferior ), toate acestea fac ca fluviul sa meandreze puternic in cursul sau inferior. Sub auspiciile '' Comisiei pentru fluviul Mississippi'', creata in 1879 , a fost creat de-a lungul fluviului un vast sistem de indiguiri. Digurile inseamneaza peste 4000 km lungime si sunt pe alocuri inalte pana la 10 m.

In delta au fost construite canale prin care apele mult crescute pot fi deviate spre mare si baraje care impiedica revasarile. Fara acestea existenta unor centre urbane in aceasta regiune ar fi de neconceput. De exemplu nivelul fluviului se afla in zona orasului New Orleans - unul dintre marile centre urbane cu peste 1 milion de locuitori si porturi in care se transporta marfa de peste 100 miloane de tone anual - cu 6 m mai sus decat nivelul orasului. In ultimii ani se pune accentul in vederea combaterii inundatiilor, pe scuratrea cursului fluviului prin taierea marilor bucle ale meandrelor cu ajutorul unor canale care sa ajute la scurgerea mai rapida si mai directa a fluviului ( crescand panta v-a creste in direct si viteza).

Pe cursul inferior , la sud de orasul Vicksburg, se afla ''U.S. Watterways Experiment Station'', un laborator de cercetari hidraulice, care investigheaza problemele controlului scurgerii si revarsarii fluviului. Aici a fost realizat un model la scara redusa, a bazinului fluviului Mississippi, incluzand toate conditiile naturale si toti afluentii.
In decursul timpului revarsarile apelor sale au fost nenumarate ori catastrofale. In anul 1927 nivelul sau a crescut , la confluenta cu Ohio, cu 17 m in numai cateva ore. Totodata apele isi gaseau un alt curs parasind vechile meandre care se transformau in lacuri sau brate moarte. Se desface in numeroase brate, care, alaturi de puternica evaporatie, fac ca latimea cursului principal sa scada: 1200 m la Natchez, 900 m la Baton Rouge si 750 m la New Orleans. Datorita imensei albii majore prin care curge si in care s-au format grinduri fluviale, unii afluenti curg pe distante apreciabile paralel, in imediata apropiere a marelui fluviu, pana reusesc sa gaseasca un punct de varsare. Se numesc rauri de tip ''yazoo'' dupa numele raului cu acelasi nume din lunca fluviului Mississippi.
Pentru acele state ale SUA a caror granita era stabilita pe linia mediana a fluviului, strapungerea buclelor, meandrelor, in timpul revarsarilor, determina transferul portiunilor de teren din interiorul buclelor de la un stat la altul, schimband automat resedinta legala a persoanelor care locuiau acolo si supunandu-le legislatiei si normelor de impunere fiscala din celalalt stat (in SUA acestea difereau foarte mult de la un stat la altul).

Astfel de strapungeri spectaculoase au avut loc in anii 1765, 1821, 1893, 1932. Acest fenomen a fost caracteristic si pentru Missouri. Astfel in anul 1877 fluviul si-a creat un nou curs, lasand o buna parte din statul Iowa pe malul statului Nebraska. Intr-o dimineata a anului 1952 aeroportul orasului St. Joseph din statul Missouri a trecut, ca urmare a taierii unui nou curs de catre raul Missouri, in statul Kansas. Spectaculoasele modificari ale cursului fluviului Mississippi si toate consecintele care decurgeau pentru populatie, au fost descrise de celebrul scriitor american Mark Twain in romanul '' Viata pe Mississippi''.

In sectorul terminal Mississippi formeaza o delta digitata (cca. 4000 km2, ceva mai mica decat Delta Dunarii), grindurile construite de fiecare brat mai important avansand in mare in forma unor degete, in timp ce sectoarele dintre brate avanseaza mai incet. Delta inainteaza cu 50 - 100 manual ( dupa alte surse cu 200 m ), aceastarapida crestere datorandu-se atat marii cantitati de aluviuni carata de fluviu, cat si faptului ca se varsa in Golful Mexic care este lipsit de fenomenul de flux si reflux.
In regiunea vaii fluviului Mississippi se produc cele mai multe tornade - cele mai mici, dar, totodata, cele mai violente dintre furtunile cunoscute. Intr-o asemenea tornada viteza vantului depaseste toate valorile intalnite la celelalte tipuri de furtuni, putand ajunge chiar si la 800 km pe ora.

Fluviul a fost descoperit in anul 1540 de spaniolul Hernando de Soto. Printre cei mai importanti exploratori se numara francezii Jacques Marquette (1673) - trimis de contele Frontenac, guvernatorul Quebecului, sa descopere '' o cale spre Pacific'' - si Rene Robert Cavelier de La Salle (1682). Cursul fluviului Missouri este explorat, de la varsare la izvoare de expeditia americana ( 1803 - 1805 ) condusa de Marywater Lewis si illiam Clark; cu acest prilej sunt descoperite cele trei izvoare ale fluviului. In secolul al 18-lea Mississippi devenise o cale fluviala de prim ordin, iar la mijlocul secolului al 19-lea cea mai activa cale de comunicatii a Statelor Unite ale Americii. In prezent in valea sa sunt concentrate mari areale industriale, iar cursul sau reprezinta o importanta artera de navigatie fluviala, legata prin canale cu Marile Lacuri din nordul SUA cu prturi ca New Orleans ( unul dintre cele mai mari din lume, al doile din SUA), Baton Rouge si multe altele. De-a lungul cursului sau sau dezvoltat multe centre urbane mari, dintre care 5 depasesc cate 1 milion de locuitori fiecare. Din amonte in aval acestea sunt: Minneapolis, Saint Paul (impreuna formeaza una dintre marile aglomeratii urbane nord-americane), Saint Louis ( peste 2.5 miloane de locuitori), Memphis, New Orleans.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

mississippi continentul nord-amrican missouri fonti giulila delta sua
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0994 (s) | 24 queries | Mysql time :0.012888 (s)