News Flash:

Iata cladirile istorice pe care Bucurestiul le-a pierdut in 2013

10 Ianuarie 2014
679 Vizualizari | 0 Comentarii
Capitala a pierdut o parte din aroma vremurilor de altadata, odata cu demolarea mai multor cladiri istorice in jurul carora au gravitat povesti nemuritoare, printre care si Hala Matache, un simbol al Capitalei. ONG-urile de profil s-au opus demolarilor, dar nu s-au bucurat prea des de succes.
Celebra Hala Matache, cladire clasata ca monument istoric si cultural, a fost ani de-a randul subiect de disputa intre cei care sustineau ca pastrarea si reabilitarea ei sunt esentiale si o alta tabara care sustinea ca monumentul ar trebui mutat din calea bulevardului care va uni nordul Bucurestiului cu sudul.
In cele de urma, controversata cladire a fost demolata la inceputul acestui an, iar procesul a inceput in timpul noptii, starnind si mai multe comentarii si controverse in randul celor care nu erau de acord cu distrugerea cladirii de patrimoniu.
Decizia de a demola cladirea a venit la pachet cu lucrarile de pe artera Berzei- Buzesti, iar ONG-urile au contestat proiectul inca din prima clipa pentru ca, spunau atunci, ca odata cu demolarea cladirilor din zona se pierde o parta din Bucurestiul vechi.
Hala Matache, 50 de metri mai in spate
La jumatate lunii trecute, Sorin Oprescu spunea ca refacerea cladirii de patrimoniu va avea loc in momentul in care va gasi o persoana care sa poata sustine financiar relocarea. Explicatia edilului a fost simpla: in acest moment municipalitatea nu are un buget disponibil pentru acest lucru. „Acum nu am bani“, preciza Oprescu.
Monumentul urmeaza sa fie reconstruit cu ajutorul mai multor elementele arhitecturale cu valoare de patrimoniu, pe un amplasament din apropiere, la 50 de metri in spate, dupa cum a spus primarul general.

Vezi si Sorin Oprescu: "Cladirile din Centrul Istoric vor fi refacute in doi ani" 
In ceea ce priveste lucrarile principalele de pe artera Buzesti- Berzei, acestea constau in modernizarea liniei de tramvai, a carosabilului si a trotuarelor. De asemenea, o parte esentiala din proiect reprezinta schimbarea, protejarea si modernizarea retelei de canalizare si a retelelor de alimentare cu apa, dar si realizarea iluminatului public.
Proiectul are trei etape, iar prima vizeaza tronsonul dintre Piata Victoriei si Vasile Parvan, care a fost deja finalizata, in timp ce a doua este reprezentata de zona cuprinsa intre Vasile Parvan si Piata George Cosbuc. Cea de-a treia etapa cuprinde tronsonul Piata George Cosbuc-Gara Progresul.
Cladirile de pe Christian Tell, puse la pamant
Lista cladirilor demolate pe care activistii le-au catalogat drept „monumente istorice“ este continuata de doua imobile de pe Strada Christian Tell, la numerele 16, respectiv 18. Statutul de „monumente istorice“ al acestora este atestat de un studiu comandat de Ordinul Arhitectilor din Romania, dupa cum povestea in luna octombrie, atunci cand au fost demolate, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, Nicusor Dan.
„Este adevarat ca aceste cladiri nu sunt incluse pe lista monumentelor istorice, dar acest fapt este cauzat de o eroare din anul 1992. In urma studiului cerut de Oridinul Arhitectilor s-a demonstrat faptul ca imobilele ar trebui incluse pe lista“.
Totodata, acesta a tinut sa precizeze ca cele doua case demolate faceau parte dintr-un „tesut rezidential traditional tipic, unicat la nivel international, conform regulamentului de urbanism al zonei protejate „Amzei“, in care se aflau. „In locul cladirii de la numarul 16 urmeaza sa fie construit un hotel de sase etaje“, spunea presedintele Asociatiei in urma cu doua luni.

Vezi si O istorie in imagini: Hanul lui Manuc - FOTO 
In ceea ce priveste responsabilitatea pentru demolare, Nicusor Dan spunea ca Ministerul Culturii este principalul vinovat, pentru ca „a blocat in mod abuziv operatiunea de clasare a cladirilor“. Barbatul mai declara ca reprezentantii Ministerului nu au luat masuri, desi au fost informati despre studiul comadat de arhitecti.
Demolarea imobilelor, ridicate inainte de 1895, a fost autorizata de Primaria Capitalei.
Anton Pann, un alt caz cunoscut
O alta cladire despre a carei demolare spunea Nicusor Dan ca a fost autorizata de municipalitate este cea de pe strada Anton Pann numarul 29. Cladirea a fost ridicata la sfarsitul secolului al XIX-lea.
In luna noiembrie, aceasi sursa spunea ca constructia face parte din zona protejata Labirint, acolo unde acolo unde regulamentul de urbanism prevede un grad de protectie maxim, potrivit turismistoric.ro
„Se protejeaza valorile arhitectural – urbanistice, istorice si de mediu natural in ansamblul lor: trama stradala, fondul construit, caracterul si valoarea urbanistica“, mai specifica presedintele Asociatiei.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

capitala hala matache bucurestiului sorin oprescu
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0867 (s) | 23 queries | Mysql time :0.012740 (s)