News Flash:

Locul din Romania in care barbatii nu au cruce pe mormant dupa ce mor

6 Ianuarie 2016
1449 Vizualizari | 0 Comentarii
Un obicei precrestin, de origine, se pare, indoeuropeana, se pastreaza inca intr-un sat din Muntii Sebesului, in Loman, acolo unde, spre deosebire de mormintele femeilor, cele ale barbatilor nu au cruce, ci un stalp de lemn, cu bogate ornamente geometrice, rareori cu motive vegetale, iar cele al tinerilor necasatoriti se remarca prin porumbelul pus in varful stalpului, arta din care s-ar fi inspirat si Constantin Brancusi atunci cand a realizat Coloana Infinitului sau diferitele motive ale pasarii mitice.
Raspandit odinioara in multe sate din regiunea subcarpatica, in sudul Transilvaniei si, sporadic, in sudul Carpatilor, obiceiul stalpilor funerari, care amintesc de vechile credinte in nemurirea sufletului, si cel al porumbelului, al "Pasarii Suflet", cum a denumit-o folcloristul Gheorghe Pavelescu, mai este pastrat azi doar in Muntii Sebesului. Rand pe rand, obiceiul a disparut, fiind deja in anii '40 o raritate, mai fiind pastrat cu sfintenie in Loman, un sat de munte, in care predomina pastoritul si cresterea vitelor, informeaza agerpres.ro.
Potrivit preotului paroh Nicolae Popa, prin monumentele funerare executate din lemn, cimitirul din Loman constituie un domeniu vast al artei populare.
"Principalele categorii ale acestor monumente din cimitir sunt Crucile, asezate la mormantul femeilor, Stalpii, la cel al barbatilor, si Porumbelul ce insoteste stalpul si bradul pusi la mormantul flacailor morti inainte de casatorie. (...) Marimea crucilor variaza dupa varsta. La femeile decedate in plina floare a vietii se pun cruci mai inalte decat la fetite sau la femeile batrane. De acelasi criteriu se tine seama si in gradul de ornamentare. Lucrate cu cele mai simple unelte, crucile sunt impodobite cu motive exclusive geometrice", a aratat preotul paroh. 
Potrivit lui Popa, stalpii funerari sunt de origine precrestina, fiind inruditi indeaproape, ca structura si functie, cu stalpii totemici. "Datorita cercetarilor arheologice putem afirma ca aceste monumente de arta sunt relicve pretioase ale cultului coloanei, cu o foarte mare raspandire in Orient, si care a patruns pe teritoriul tari noastre la sfarsitul neoliticului", a explicat acesta.
Stalpii, ciopliti de obicei din lemn de stejar, de salcam sau frasin, pentru a fi mai rezistenti, sunt in forma de obeliscuri in patru sau sase fete, cu un diametru de 12-15 centimetri. Dimensiunile lor variaza, in functie de varsta celui decedat, la copii si batrani fiind mai mici decat la feciorii morti inainte de casatorie. Fetele stalpilor sunt sculptate de jos pana sus cu diferite motive geometrice, cum ar fi rombul, rozeta, cercul, crucea, linia zig-zag, elicea si, mai rar, elemente florale. La fel ca pe o cruce, pe stalpi se sculpteaza sau se scrie cu vopsea numele celui decedat, precum si anul nasterii si al mortii.
La batrani, stalpul se termina cu o cruce facuta din aceeasi bucata, iar la tineri cu o scandura aplicata orizontal peste varful stalpului, in care se fixeaza sulita ce sustine porumbelul. Pe stalpul tinerilor se agata si un clopotel. 
"Un alt element interesant al artei funerare din cimitirul Loman il constituie porumbelul sau pasarea-suflet, care se pune numai la stalpul feciorilor morti necasatoriti. Obiceiul se pastreaza si astazi", a specificat preotul paroh.
Porumbelul este cioplit, in general, din lemn de brad sau tei, fiindca se lucreaza mai usor, si este executat de catre acelasi mester lemnar care face si stalpul. Marimea porumbelului este cea naturala, uneori insa poate fi mai mica sau mai mare. Ca reprezentare, de cele mai multe ori porumbelul are aripile intinse, gata de zbor, iar coada este rasfirata ca a unei randunele. Porumbelul este vopsit in albastru inchis sau in cenusiu.
El se pune numai la feciori neinsurati si niciodata la neveste sau barbati casatoriti.
"Semnificatia acestui porumbel este strans legata de mentalitatea arhaica a poporului, care isi imagineaza sufletul sub forma de pasare, credinta la fel de veche a popoarelor indoeuropene", a aratat Gheorghe Pavelescu intr-o monografie etnofolclorica despre "Valea Sebesului".
El a mentionat ca pasarile funerare, stilizate de mesteri anonimi milenii de-a randul, au atras atentia lui Constantin Brancusi, inspirandu-l in creatia Maiastrei, si a lui Lucian Blaga, care le evoca in "Pasarea sfanta". "Si tot din acest fond artistic folcloric s-a rasucit in infinit Coloana Recunostintei a aceluiasi Brancusi. Desprinsa din vechii traditii si obiceiuri, arta stalpilor funerari transmite, in material perisabil, forme si motive ce sfideaza timpul, demonstrand inaltul potential artistic al poporului nostru. Din acest tezaur folcloric Brancusi a prelucrat doua motive: pasarea-suflet si octaedrul stalpilor funerari, introducand astfel in cultura contemporana universala o experienta de veacuri a poporului roman", a apreciat Gheorghe Pavelescu.
Nascut intr-un sat din Muntii Sebesului, in Purcareti, in care de asemenea a existat un astfel de obicei, etnologul si folcloristul Gheorghe Pavelescu a dedicat studierii acestei arte funerare peste sapte decenii de viata, el fiind autorul mai multor lucrari de specialitate, cea mai cunoscuta fiind "Pasarea Suflet".
El a afirmat ca obiceiul are o origine straveche. "Desigur, nu poate fi vorba de o datare precisa, dar prin faptul ca pasarea se punea in general numai in legatura cu stalpul, nu si cu crucea mortilor, putem afirma ca acest obicei dateaza dinainte de crestinism", a opinat etnologul.
Pavelescu a mentionat ca tipul acesta de stalp funerar prezinta, de altfel, o foarte mare asemanare cu stalpii totemici de la alte popoare, care au rolul de a proteja mortul impotriva duhurilor rele.
Potrivit unor raspunsuri date in 1942 de localnici din mai multe sate in care inca se mai pastra obiceiul se afirma ca porumbelul apara trupul mortului sa nu ii faca rau vreun duh, ca e pazitorul mormantului sau ca vegheaza la capataiul mortului si alunga spiritele rele care incearca sa-i nelinisteasca linistea. 
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

Galerie Foto

loman3
obicei precrestin indoeuropeana sat muntii sebesului loman cruce
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0994 (s) | 23 queries | Mysql time :0.033836 (s)