News Flash:

Misterul "gradinei cu zmei" din Podisul Somesan

3 Ianuarie 2018
650 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6541 RON (-0.0031)
USD: 4.0032 RON (+0.0347)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti

In Podisul Somesan, la baza dealului Dumbrava, exista o zona cu un ansamblu de stanci de forme bizare. Aria a fost declarata rezervatie naturala si poarta denumirea de "Gradina Zmeilor”. Dintre stancile cu forme ciudate pot fi amintite Sfinxul, Zmeul, Zmeoaica, Calugarii, Mosu', Fata Catanii, Eva, Degetelul, Dorobantul, Capitanul si Soldatii

Formatiunile geologice par a fi rezultatul actiunii aerului, supuse transformarilor cauzate de vant, inghet-dezghet si temperatura. La formarea structurilor stancoase au mai contribuit si apa, prin siroire si spalare, si procesele gravitationale de surpare si prabusire. Zona protejata cuprinde o arie de aproximativ doua hectare si este localizata in bazinul Almasului, din partea vestica a satului Galgaul Almasului, in estul judetului Salaj.

In lume nu exista decat trei locuri de acest gen, rezervatia din Romania fiind unica in Europa. Conform unor legende locale, demult, prin acele locuri ar fi trait o fata indragostita de o catana. Mama fetei a blestemat-o sa se transforme in stana de piatra, tanara devenind astfel una dintre formatiunile stancoase stranii. Pana in anul 1971, cand in zona au avut loc niste alunecari de teren, una dintre stancile din rezervatie chiar avea, in mod vizibil, forma unei tinere cu parul lung, care parea ca poarta in spate o donita si in mana un ulcior, conform formula-as.ro.

Curiozitati oferite de natura Vrancei: "Focul viu" de la Andreiasu de Jos

In muntii Vrancei, la aproximativ 37 de kilometri de Focsani, pe cursul raului Milcov si intr-o zona incluzand localitati cu nume frumoase (Mera, Reghiu, Tulnici), dar depopulata, anual cateva zeci de mii de turisti romani si straini se indreapta spre centrul comunei Andreiasu de Jos, unde, imediat sub limita inferioara a unei foarte frumoase paduri de brazi, se poate vedea un fenomen natural foarte rar intalnit in lume - focurile vii.

Structura geologica a zonei Casin-Bisoca, deosebit de faliata si alcatuita din roci sedimentare (gresii, argile, cinerite) de varsta miocena, corelata cu lipsa sau neantrenarea unor ape subterane de adancime, favorizeaza iesirea la suprafata a unor emanatii de gaze uscate acumulate in subsol, care se aprind singure, de regula de la razele solare, iar atunci cand ploua se sting, dar se poate vedea cum apa bolboroseste in locul pe unde iesea gazul arzand.

Nu exista un numar fix al locurilor de iesire a hidrocarburilor nu este fix, ele schimbandu-se pe masura ce apar noi orificii sau se inchid altele pe o arie delimitata de specialisti la aproximativ 40 de hectare. Si intensitatea, durata si inaltimea focurilor sunt foarte variate temporal (diurn, saptamanal, sezonier, anotimpual). Conform observatiilor indelungate ale localnicilor inaltimea flacarilor atinge de la cativa centimetri la aproape jumatate de metru. In timpul cutremurelor de pamant limbile de foc au inaltimi de peste doi metri. Cele mai mari focuri ard in cadrul unor microforme cu aspect alveolar. Debitul emanatiilor de gaze este influentat de precipitatii si variatia nivelului panzei freatice. O monitorizare recenta efectuata de specialisti la sase asemenea orificii alveolare indica faptul ca acestea emanau aproximativ 24 de tone de metan pe an. Pentru intreg perimetrul se apreciaza un debit anual de 50 de tone metan. Impreuna cu acest gaz ajung la suprafata in cantitati mai mici si dioxid de carbon, azot ori heliu.

Zona in care gazele naturale se autoaprind poate fi usor vizitata datorita infrastructurii de acces, fiind delimitata de un zid de ciment, iar accesul se face pe un sir de scari. Urcand cele aproximativ o suta de trepte se ajunge usor pe un platou unde, prin fracturile scoartei terestre, gazele naturale ard cu flacari multicolore. In vecinatatea "focului viu" este construit un foisor care permite turistului sa se adaposteasca de soare ori ploaie sau pur si simplu sa admire peisajul.

Turistii care vin la Andreiasu au parte de un real spectacol al naturii, mai ales pe timpul noptii, cand flacarile de culoare galbena, rosiatica sau chiar albastra dau locului un aer mistic. De altfel, de la locuitorii din zona, cunoscuti pentru ospitalitatea de care dau dovada, pot fi aflate diverse legende, povesti sau traditii legate de "focul viu". De pilda, locul are o puternica simbolistica religioasa, fiind considerat a fi un protector al animalelor. Localnicii mai spun ca in momentul in care flacarile depasesc inaltimea de doi metri prevestesc declansarea unui cutremur.

Cert este faptul ca Andreiasu de Jos este o zona cu un deosebit potential turistic, cei care ajung aici avand oportunitatea de a se bucura de aer liber, de peisaje incantatoare si bineinteles de pamant in flacari. Autoritatile locale, vorbind cu patos despre fenomenul natural din Andreiasu de Jos, spun ca incearca incontinuu sa impulsioneze prezenta turistilor in zona prin noi amenajari si facilitati destinate acestora, dar si organizand, anual, un festival folcloric traditional menit a pune in valoare, sub genericul "Focul viu", aceasta minune a naturii, precum si peisajele ori ospitalitatea oamenilor din zona.

In apropierea "focului viu" de la Andreiasu de Jos se afla trei lacuri — Mocearu, Meledic si Limpede. De asemenea, pot fi vizitate vulcanii noroiosi si pesterile din zona.

Ofertele de cazare sunt pentru toate buzunarele. Fie in cort pe malul Milcovului sau in gazda la vreun localnic, fie 

la una dintre pensiunile situate in apropierea satului, in Mera sau Odobesti. Pe langa drumetiile in rezervatia geologica sau pe valea Milcovului, turistii pot organiza competitii de off-road, de vanatoare, vizitele la crame in care pot degusta cele mai bune soiuri de vinuri, insotite de bucate specifice locului.

Declarat rezervatie naturala in anul 1967, printr-un Decret al Consiliului Popular Judetean si, ulterior, prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national, obiectivul turistic "focul viu" nu este singura zona protejata din Vrancea, alte asemenea 20 de suprafete capatand acelasi statut in ultimele doua decenii.

Intre varfurile montane se intind culmi largi, adevarate plaiuri acoperite cu paduri ori pasuni, strabatute transversal ori longitudinal de poteci de vanatoare sau ciobanesti, usor de parcurs. Varfurile sunt in general golase, constituind puncte de belvedere asupra intregii regiuni muntoase vrancene. Datorita diferentierii rocilor si faptului ca pot fi usor erodate, apele curgatoare au modelat forme spectaculoase, care se constituie in repere de atractie pentru turisti. Intre acestea se afla Parcul natural Putna, in cuprinsul caruia se intalnesc suprafete foarte mari de habitate protejate la nivelul Uniunii Europene, care indeplinesc criteriile de reprezentativitate din Directiva "Habitate". In urma cercetarilor de teren s-au identificat pana in prezent 14 tipuri de habitate, din care unul este prioritar pentru conservare in aceasta zona strabatuta de raul Putna.

Tot pe cursul aceleiasi ape curgatoare din Vrancea se afla Rezervatia naturala "Cascada Putnei". Aria protejata cuprinde zona in care raul traverseaza structuri geologice variate si intens tectonizate, de la limita bordurii montane in care a sculptat un sector de defileu, o cascada si o succesiune de trepte si marmite ce se desfasoara pe 76 de metri lungime si pe o diferenta de nivel de 14 metri. Cale de acces spre aceasta zona o constituie DN 2D, Focsani — Targu Secuiesc. O cascada a creat in bazinul sau superior si paraul Misina. Peisajul actual este consecinta intenselor procese tectonice din trecut, a evolutiei vaii pe suportul structural si stratigrafic geologic complex, ce au avut ca rezultat formarea unei caderi de apa de circa 15 metri intr-un ansamblu peisagistic deosebit la care se ajunge pe drumul judetean Valea Sarii — Naruja, care se desprinde din DN 2D, continuat pe un drum comunal pana la Valea Neagra, apoi pe drumul forestier de pe vaile Paraielor — Balosu si, in continuare, paraul Misina conduce in aria protejata, scrie agerpres.ro.

Cu acces de pe aceeasi artera de circulatie, o alta rezervatie naturala cuprinde cea mai mare parte a bazinului hidrografic al raului Tisita, in aval de localitatea Lepsa, ingloband un imens tezaur de elemente fito si zoogeografice, geologice, dar si ansambluri peisagistice unite intr-un sistem de mare valoare stiintifica, afirma cercetatorii Muzeului de Stiintele Naturii din Focsani. Se remarca abundenta speciilor de plante alpino-carpatice, alpino-boreale, atlantice si endemic carpatice. Varietatea peisajului este accentuata de diversitatea structurii petrografice de varsta miocena, cum ar fi compusi carbonatici, radiolarite, conglomerate cu elemente verzi.

Aria protejata "Caldarile Zabalei" conserva pe sectorul cursului superior al paraului cu acelasi nume, in zona de confluenta cu o alta apa curgatoare de mica distanta, Zarna, peisajul complex definit de Zabala, cu renumitele "Caldari", dar si pentru padurile deosebite de acolo si, nu in ultimul rand, pentru asociatiile floristice si faunistice intalnite in interiorul respectivului perimetru.

In amonte de aceasta cascada, prin alunecarea unui masiv, apele Zabalei au fost barate si s-a format un lac de baraj natural. Initial, acesta a avut o suprafata destul de mare, insa, in urma unei viituri puternice, barajul s-a rupt, scazand astfel nivelul apei si suprafata lacului care este in prezent de doua hectare. Calea de acces o constituie un drum forestier care urmareste albia raului Zabala, in continuarea DJ 205A Focsani — Nereju.

In Rezervatia naturala "Lacul Negru" sectorului de chei spectaculoase sapate de raul Naruja in complexul geologic al zonei, care creeaza o mare diversitate a peisajului, i se adauga un lac ce ofera pe langa o imagine idilica si un interesant si valoros potential stiintific. Turistii pot ajunge in zona pe DJ 205D Focsani — Nistoresti — Herastrau, continuandu-si calatoria pe drumul forestier din albia Narujei pana in zona bazinului de receptie al "Izvoarelor Narujei". Din vecinatatea cabanelor forestiere se desprinde pe versantul stang al Narujei traseul turistic marcat (cruce rosie) care conduce la Lacul Negru.

O rezervatie naturala renumita si deci foarte cautata in Vrancea este Lepsa-Zboina, areal conservand arborete forestiere de tip fundamental, cu varste cuprinse intre 100 si 200 de ani, si o flora care, datorita conditiilor locale deosebite, este foarte bogata in specii endemice. Se ajunge in aceasta zona urmand DJ 205F Lepsa — Soveja, continuat cu drumul forestier de pe valea paraului Lepsa.

Aria protejata "Varful Goru", situata la 1.785 de metri si ocupand versantul vestic al masivului, respectiv bazinele hidrografice paraielor Rozelor, Cotit si Afinisu, are in cuprinsul sau o mare parte a speciilor din padurile boreale si aproape in intregime din cele subalpine, elementul central ocrotit fiind jnepenisul si numeroasele specii de fauna ori flora endemice sau rare.

De pe teritoriul judetului Vrancea, cea mai directa cale de acces este DJ 205A Focsani — Herastrau, ce se continua cu drumul forestier prin Cheile Narujei, valea paraului Balosu, muntele Pietrosu si valea raului Zabala pana la varsarea paraului Goru in Zabala, de unde, urmand in amonte malul stang al paraului Goru, se poate urma traseul turistic marcat cu o cruce albastra de pe versantul sudic. O alta posibilitate de acces o ofera traseul turistic care coboara din Lacauti, prin Dobroslavu si Saua Gorului, tot in marcaj cu o cruce albastra.

Aria protejata "Padurea Cenaru", situata in zona varfurilor Cenaru (898 m) si Garbova (879 m), pe un sector al versantului drept al paraului Milcov se remarca prin prezenta a peste 370 de specii de plante de diferite, detasandu-se existenta a 741 exemplare de Taxus baccata, arbore de talie mijlocie, monument al naturii. Exista exemplare care inregistreaza aproape 18 metri inaltime si varste pana la 200 ani. Cai de acces pe drumul judetean Focsani — Andreiasu — Butucoasa, continuat cu drumul forestier de pe valea paraului Garbova, pentru accesul dinspre est, ori drumul forestier de pe valea paraului Cenaru, pentru accesul dinspre vest.

Prin frumusetea peisajului se mai remarca in Vrancea ariile protejate "Padurea Verdele", "Groapa cu Pini", "Stramtura Coza", "Algheanu", iar pentru valoarea stiintifica cele cunoscute sub denumirile "Reghiu—Scruntar", pentru efectul aparitiei unui spectaculos relief ruiniform a carui valoare stiintifica se amplifica prin existenta resturilor fosile de nevertebrate din miocen si de mamifere de varsta sarmato-pliocena, "Paraul Bozu", a carui importanta este data de abundenta de mecanoglife, adica urme ale agentilor si proceselor de modelare dintr-un mediu litoral, si ichnoglife, amprente ale pasilor vietuitoarelor din epocile vechi ale pamantului.

De curand, a fost instituita o arie protejata in "Lunca Siretului", la nord de localitatea Radulesti, evidentiata de forme noi de fauna si, mai ales, de prezenta unor pasari ce salasluiesc de obicei in zonele de delta.

Prin frumusetile si curiozitatile oferite de Carpatii Rasariteni, in preajma zonei lor de curbura, dar si prin folclorul minunat existent in satele de deal si munte din preajma rezervatiilor naturale, judetul Vrancea merita, cu prisosinta, sa fie strabatut si cunoscut.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

podisul somesan dumbrava ansamblu stanci forme bizare sfinxul
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1223 (s) | 34 queries | Mysql time :0.020823 (s)