News Flash:

Muntii Hasmas - Carpatii Orientali

7 Decembrie 2011
2772 Vizualizari | 0 Comentarii
Muntii Hasmas

Muntii Hasmas sunt o grupa muntoasa a Carpatilor Moldo-Transilvani, apartinand de lantul muntos al Carpatilor Orientali. Cel mai inalt pisc este Varful Hasmasul Mare, avand 1.792m.


Muntii Hasmas ofera un peisaj atractiv, inlantuind locuri domoale cu abrupturi aspre, aspectul actual datorandu-se rocilor cristaline si calcaroase. Masivul este spectaculos in orice moment al anului. Masivul Hasmas este constituit, in principal, din doua mari culmi, si anume: Culmea Curmatura si Culmea Tulghes - Valea Rece, aceasta din urma fiind intrerupta in zona sa centrala de defileul adanc al raulul Bicaz. Culmea Curmatura formeaza rama vestica a masivului si poate fi impartita turistic in doua portiuni: prima, cuprinsa intre varful Haghies si pasul Pangarati, iar cea de a doua, intre aceasta si limita sudica a masivului, Muntele Sacadat.


Muntii Hasmas sunt cuprinsi intre Muntii Giurgeului, Tarcaului si Ciucului si depresiunile Ciucurilor si Giurgeului. Este un important nod hidrografic, din Hasmas izvorand: Oltul, Muresul, Bicazul si Trotusul.


Vegetatia Muntilor Hasmas este variata si se etajeaza in inaltime, in functie de conditiile impuse de clima, relief, soluri etc. Distingem astfel etajul padurilor si etajul pajistilor. In Hasmas limita superioara a padurii acopera muntele pana la 1.600m. Unele zone cum sunt versantul vestic al Culmii Curmatura, cuprins intre varfurile Fratele si Sacadat, versantul vestic al culmii Tulghes - Valea Rece, portiunea varful Iavardi - Surduc, o buna parte a muntilor din zona nordica a masivului (Lapos, Ciurgau, Tosoroc, Criminis etc.) sunt mai dezgoliti, reprezentand o vasta zona pastorala. Zona impadurita a Hasmasului este dominata de rasinoase, predominant fiind molidul (Picea excelsa), mai rar fagul (Fagus silvatica), teiul (Tilia cordata), brad alb (Albies alba), larita - zada (Larix dedaua), pin (Pinus silvestris) etc. Fauna cunoaste aici o bogatie deosebita in specii de vanat mare: ursul brun (Ursus arctos), cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), caprioara (Capteolus capreolus), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), mistretul (Sus scrofa), precum si de vanat mic: pisica salbatica (Fellis silvestris), veverita (Sciurus vulgaris) etc. Se remarca numeroase specii de pasari: cocosul de munte (Tetrao urogallus), cocosul de mesteacan (Lirurus tetrix), alunarul (Nucifraga casyocatactes), uliul pasarar (Acapiter nisus), mierla (Turdus merula) si multe altele.


Catre nord, Hasmasul se invecineaza cu masivul Budacului, de care este despartit prin paraul Bistricioara, ale carui ape scalda ambele masive, de la confluenta sa cu Putna pana la gura paraului Pintic. La est, limita muntilor Hasmas este mai larga si se desfasoara tot pe cursuri de ape. Din valea Bistricioarei, catre sud-est, paraul Pintic formeaza pe intregul sau parcurs limita dintre Hasmas si Ceahlau, limita care, trecand apoi peste Saua Tabla, se continua catre sud, in lungul vaii Bistra, pana la confluenta sa cu paraul Capra (Jidanului); de aici inainte, limita masivului o formeaza firul acestei ultime vai, pana la varsarea sa in Bicaz.
In continuare, spre sud, pana la confluenta vaii Iavardi cu valea Rece, Hasmasul se invecineaza la est cu muntii Tarcau, de care este despartit prin paraiele Damuc si Fagului. Pe acest parcurs, linia despartitoare urca de la 580m altitudine pe raul Bicaz, la 610m la Gura Damucului si la 1.300m pe cumpana de ape dintre Damuc si Valea Rece. Limita sudica a Hasmasului este determinata de valea Iavardi, in totalitatea ei, iar de la obarsia acesteia catre vest de cumpana muntelui Sacadat, prelungita cu albia vaii Nascalat Patac - cursul inferior - pana la varsarea sa in Olt. La vest, vecinii Hasmasului sunt muntii Giurgeu cu cele doua grupe intinse si de inaltimi medii, constituite din muntii Voslobenilor si cei ai Ditraului. De cei dintai sunt despartiti, in portiunea superioara, de obarsia vaii Oltului, pana la confluenta cu paraul Nascalat, iar de muntii Ditraului printr-o linie care, depasind trecatoarea Oltului, strabate vaile Modoros, Belchia si Gheorghe Mic pana in Saua Deselatului. Din acest punct Putna Intunecoasa delimiteaza masivul de la izvoare pana la varsarea ei in Bistricioara.


muntii hasmas peisaj atractiv mari culmi culmea curmatura vegetatia
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2017 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0949 (s) | 35 queries | Mysql time :0.014084 (s)