News Flash:

Muntii Iezer - Papusa

9 Decembrie 2011
1987 Vizualizari | 0 Comentarii
Muntii Iezer Papusa

Muntii Iezer-Papusa sunt munti in lantul Carpati, grupa majora sudica, Carpatii Meridionali. Cel mai inalt punct al sau este Varful Rosu din centrul masivului, avand o altitudine de 2.470m. Vaile care il strabat in aproape toate directiile sunt fie prea putin adancite (Argeselul, de exemplu), fie - aproape toate - deosebit de inguste si nereusind in acest fel sa rupa pronuntata continuitate a reliefului in ansamblu.

Insesi culmile puternice si numeroase ce se rasfira din arcul crestei principale catre sud sunt atat de apropiate una de cealalta si atat de asemanatoare ca forma si directie generala, incat - nici in cazul acestora - nu se poate vorbi cu usurinta de o compartimentare cat de cat vizibila a terenului. In ciuda acestei alcatuiri foarte unitare, o anumita subampartire poate fi intreprinsa pe intregul desfasurarii marelui arc de creste. Astfel, in ondularea inalta a cumpenei dintre Raul Doamnei-Dambovita si Raul Targului (la a carei linie simplificata vom reduce in cele ce urmeaza intregul masiv), doua inseuari definesc - cu prea putina vigoare de altfel - trei grupuri de munti: Papau (vest), Iezeru (nord) si Papusa (nord si est). Prima dintre cele trei grupe amintite cuprinde muntii Groapele - Papau - Jupaneasa, el reprezentand in acelasi timp capatul de sud-vest al intregului arc al crestei principale a masivului.

El este despartit de grupul Iezerului (care ii urmeaza la nord si est) prin adanca lasare a Curmaturii Groapelor (2.037 m), cumpana intre valea glaciara cu acelasi nume (nord-est, spre Raul Doamnei) si valea Bratiei, spre sud-est. Acest sector muntos se prezinta sub forma unei culmi puternice, foarte uniforma ca directie (N-E si S-V), neaccidentata si lipsita de denivelari pronuntate. Grupul de inaltimi Obarsia - Iezer - Varfu Rosu - Batrana, reprezinta osatura principala a intregului sistem muntos.

El depaseste grupul precedent prin suprafata si altitudine absoluta, fiind, sub acest din urma aspect, superior si grupului urmator al Papusii. Pe intregul masiv, Iezerul constituie masa cea mai compacta si inalta, fapt ce se face imediat simtit in extinderea sporita a golului alpin si a suprafetei ocupate de vaile glaciare. Mai mult decat Papaul - insa mai putin decat Papusa -, Iezerul prezinta numeroase ramificatii de creste, ce constituie, in cateva cazuri, separari de importante bazine hidrografice. Cea de a treia si extrem estica subdiviziune a masivului se afla puternic adunata in jurul unui singur mare varf: Papusa (2.391 m). Contrastand vizibil cu grupele precedente, Papusa strange - pe o distanta de mai putin de 1 km in linie dreapta - punctele de desprindere a patru creste foarte mari: Barbu, spre nord si Calu, Mara si Boteanu, in balanta, spre sud si sud-vest.

Covorul vegetal ce imbraca masivul Iezer-Papusa nu este notabil diferit de acela al altor masivi cristalini aflati in compunerea Carpatilor Meridionali.
In cuprinsul zonei forestiere, primul etaj il prezinta padurea de fag (Fagus sylvatica), inaltata pana la 1.400-1.500m altitudine si care adaposteste, ca principale specii insotitoare, carpenul (Carpinus betulus), paltinul de munte (Acer pseudo-platanus) si mesteacanul (Betula pendula). Tot in cuprinsul acestui etaj, in zone mai adapostite, apare bradul (Abies alba) si - mai rar - silueta si frunzisul straveziu al Zadelor (Larix decidua). Numerosi arbusti vegeteaza in cuprinsul fagetelor, mai raspanditi fiind socul de munte (Sambucus racemosa); cununita (Spiraea ulmifolia), iar in taieturile insorite, zmeurul (Rubus idaeus) si rugul de mure (R. hirtus) - ambele invadante si cu o mare capacitate de regenerare.

Aproape toate speciile de animale raspandite in regiunea de munte a tarii noastre sunt prezente si in cuprinsul masivului Iezer-Papusa. Mamiferele cuprind in prima marime ursul (Ursus arctos), prezent in jnepenisuri batrane sau in Zmeuretul taieturilor de padure, apoi lupul (Canis lupus); vulpea (Vulpes vulpes); rasul (Lynx lynx), destul de rar, in padurile inalte de pe Raul Doamnei si Dambovita, jderul (Martes martes); apoi, dintre capitate, mistretul (Sus scrofa) - coborand adesea pana in zona culturilor de langa sate; cerbul (Cervus elaphus); capriorul (Capreolus capreolus) si - in numar destul de mare, in stancariile ferite de la golul alpin - capra neagra (Rupicapra rupicapra).

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

muntii iezer-papusa varful rosu vaile culmile raul doamnei-dambovita
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1026 (s) | 26 queries | Mysql time :0.018294 (s)