News Flash:

Postul Craciunului a inceput. Traditii si superstitii: Ce nu este bine sa faci pana pe 24 decembrie

14 Noiembrie 2018
361 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.6528 RON (+0.0033)
USD: 4.0873 RON (+0.0104)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti

Postul Craciunului 2018 incepe pe 14 noiembrie si se termina pe 24 decembrie. Aceasta perioada prevesteste Nasterea Domnului si este una dedicata cumpatarii si credintei.

Este bine sa te rogi in aceasta perioada si sa tii atat o curatenie trupeasca, cat si una spirituala. De asemenea, este o perioada in care trebuie sa facem mai multe fapte bune si sa fim mai atenti cu cei din jur.

Crestinii incep postul de 40 de zile cu ocazia nasterii Mantuitorului, eveniment ce are loc in fiecare an pe data de 25 decembrie. Postul Craciunului, asa cum mai este el numit, are mai multe dezlegari la peste, ulei (untdelemn) si vin decat cel al Pastelui, astfel ca este vazut si ca unul mai usor de tinut.

De-a lungul timpului, in credinta populara s-a infiripat o serie de traditii, obiceiuri si superstitii, astfel ca oamenii au ajuns sa le respecte cu sfintenie pentru a le merge bine.

Postul Craciunului. Traditii, obiceiuri, superstitii

Perioada de dupa Lasatul secului de Craciun era cunoscuta sub denumirea „sezatorile de iarna”. Sezatorile erau intalniri comunitare cu caracter lucrativ, dar si distractiv. Chiar daca se desfasurau in perioada Postul Craciunului, aspectul distractiv era tolerat deoarece in cadrul lor erau invatate colindele si uraturile ce urmau sa fie rostite in timpul sarbatorilor de iarna.
In unele zone, exista obiceiul „batutul pernelor”: fetele nemaritate incearca astfel sa-si imblanzeasca soarta si sa-si gaseasca petitori. Este o vreme si a prezicerilor: daca pieptul gainii fripte pentru masa este gras, iarna va fi grea, viscolita si geroasa, iar daca este lipsit de grasime, vine iarna blanda si o vara rodnica.

De Sfantul Matei, in 16 noiembrie, fetele din zona Hategului merg la fantana din mijlocul satului si, la cantatul cocosului, aprind o lumanare si o pun pe margine. Se spune ca, pentru care merita, lumina ce se reflecta in apa se va transforma si ii va arata fetei chipul viitorului sot. Tot acum, femeile lucreaza pana la amiaza pentru a avea spor in casa anul viitor.

Unul dintre obiceiurile din perioada postului este si astazi spalarea veselei cu cenusa sau lesie, ca sa nu mai aiba nicio urma de carne sau derivate ale acestor produse.

In ultima zi a Postului Craciunului (24 decembrie), numita Ajunul Craciunului, credinciosii din multe zone ale tarii pregatesc bucate pe care le sfinteste preotul. Ziua de Ajun este o zi de post mai aspru decat in celelalte zile. Se ajuneaza pana la ceasul al noualea, cand se obisnuieste sa se manance, in unele parti, grau fiert amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului lui Daniel si al celor trei tineri din Babilon. In unele zone se ajuneaza pana la rasaritul luceafarului de seara, care aminteste de steaua ce a vestit magilor nasterea Mantuitorului. Aceasta ajunare aminteste, de asemenea, de postul tinut odinioara de catehumenii care, in seara acestei zile, primeau Botezul crestin si apoi prima impartasire la Liturghia savarsita atunci in acest scop.

Tot din ziua de Ajun incep colindele, cantarile prin care glasurile copiilor vestesc marea bucurie a Intruparii Domnului. Postul se incheie in 25 decembrie, dupa Sfanta Liturghie.

Una dintre superstitiile din Postul Craciunului spune ca, dupa Lasata Secului, oalele se pun in casa cu gura in jos, pentru a alunga bolile si paguba din camin. O alta superstitie spune ca, daca in timpul postului vremea este blanda, primavara va fi una ploioasa.

Daca pe 21 noiembrie, zi in care se praznuieste Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, este senin, atunci vara va fi una secetoasa.Daca in acea zi va ninge e semn ca si iarna va fi una greu de trecut.

In „Noaptea strigoilor”, adica in ajunul Sfantului Andrei (29 noiembrie) ferestrele si usile se ung cu usturoi. Animalele se apara cu mac si sare, pentru ca spiritele rele sa nu patrunda in ele. A doua zi, de Sfantul Andrei, se mananca usturoi si nu se pronunta numele lupului pentru ca cei care nu au trecut in lumea de dincolo sa nu-i bantuie pe oameni.

Postul Craciunului. Ce sa NU faci pana pe 24 decembrie

De Sfanta Varvara, adica pe 4 decembrie, oamenii nu lucreaza in mina si nu folosesc obiectele negre din casa. Altfel, granele stranse in toamna se vor face taciune. In aceasta zi copiii sunt unsi cu miere si dovleac sub forma crucii. Astfel,  acestia sunt aparati de varsat.

Pe data de 6 decembrie, atunci cand este sarbatorit Sfantul Nicolae, copii primesc incaltari pentru iarna ce urmeaza sa vina si incep repetitiile pentru zilele cand vor merge la colindat.

De Ignat, pe 20 decembrie, si pana de Boboteaza femeile nu mai spala si nu mai torc lana. In ajunul Craciunului, pe 24 decembrie, nu se da nimic din casa. De asemenea, nu se scoate nici macar gunoiul si femeile matura invers.

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

postul craciunului nasterea domnului cumpatarii credintei rogi
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2255 (s) | 34 queries | Mysql time :0.054602 (s)