News Flash:

Traditii si obiceiuri la romani in Ajunul Bobotezei

5 Ianuarie 2017
374 Vizualizari | 0 Comentarii
Ajunul Bobotezei este considerata prima zi de post negru din an, in care nu se mananca si nu se bea nimic, fiind urmata de boboteaza si de ziua Sfantului Ioan, care incheie ciclul sarbatorilor de iarna. Boboteaza, serbata in 6 ianuarie este considerata si ziua nasterii spirituale a Mantuitorului Iisus Hristos, potrivit crestinortodox.ro.
In Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemancate. In Tipicul Sfantului Sava se spune ca, daca Ajunul cade duminica sau sambata, nu se tine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este pastrat din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune timp de 40 de zile, sa primeasca botezul in seara acestei zile. Dupa ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca.
Astazi, crestinii postesc in aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita – Agheasma Mare.
Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.
Traditia spune ca in ajunul Bobotezei oamenii pregatesc o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. Pe masa din „camera de curat” se asterne o fata de masa, aleasa special pentru acest moment, sub fata de masa se pune fan sau otava iar pe fiecare colt se pune cate un bulgare de sare. Deasupra se aseaza douasprezece feluri de mancare: coliva – grau pisat, fiert, indulcit cu miere si amestecat cu nuca pisata -, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale ( „galuste” ) umplute cu crupe, bors de „burechiuse” sau „urechiusele babei” – bors de fasole alba in care se fierb coltunasi mici, umpluti cu ciuperci, ce au colturile lipite in forma de urechiuse -, bors de peste, peste prajit, „varzare” – placinte de post umplute cu tocatura de varza acra -, placinte cu mac etc.
Pana la sosirea preotului cu Iordanul sau Chiraleisa, nimeni nu se atinge de mancare iar, imediat dupa sfintirea mesei, parte din bucate sunt adaugate in hrana animalelor pentru „a fi protejate de boli si pentru a fi bune de prasila”.
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

ajunul bobotezei post negru boboteaza iisus hristos agheasma mare
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1157 (s) | 34 queries | Mysql time :0.041129 (s)