News Flash:

Traseu: Busteni - Valea Jepilor - cabana Caraiman

27 Octombrie 2011
3758 Vizualizari | 0 Comentarii
Cabana Caraiman
Marcaj: cruce albastra.
Timp: 3—3½ ore.
Diferenta de nivel: + 1 140 m.

Traseul strabate zona stiintifica „Jepi-Caraiman" a rezervatiei naturale „Bucegi", în care recoltarea plantelor de orice fel si parasirea potecii marcate sunt strict interzise.

De la gara Busteni (883 m) urmam Bul Libertatii (soseaua nationala) spre stanga pana în coltul cu str. Industriei, langa fabrica de hartie Busteni (750 m de la gara). De aici continuam la dreapta pe aceasta strada avand în fata peisajul abruptului prahovean al Bucegilor dominat de silueta zvelta a varfului Claia Mare, adancitura vaii Jepilor si pieptul puternic al Caraimanului. Dupa 20—25 min ajungem la marginea padurii, langa firul vaii Jepilor (dreapta) si depozitul de busteni al fabricii de celuloza (1 000 m).

Urmam drumul carosabil spre stanga care la intrare în padure descrie o serpentina. Lasam în stanga poteca marcata cu triunghi albastru spre V. Urlatorilor si continuam pe langa conducta de apa pana la casa fostelor cariere de piatra. De aici prindem poteca spre stanga în urcus pieptis, traversam o alta conducta de apa, apoi continuam de-a coasta prin padurea de pe malul vaii Jepilor. Traversam un valcel si nu departe coborim putin langa un izvor (1 140 m)1. Spre dreapta, pe malul opus al vaii se observa cascadele formate de numeroasele si bogatele izvoare din V. Spumoasa.

Trecem curand o portiune în care poteca este sapata în stanca si prevazuta cu cablu de siguranta si apoi începem urcusul prin numeroase serpentine pe versantul nordic al Jepilor Mici, împadurit si puternic înclinat. Dupa 1—1½ ora de la Busteni, îndreptandu-ne de-a coasta ajungem în firul vaii Jepilor. Poteca traverseaza valea trecand pe fata Caraimanului, pe care urca în serpentine, mai întai printr-un faget, apoi printr-o rariste de larice, molid si paltin de munte, cu exemplare razlete de fag.
La marginea de sus a raristii (1 485 m) iesim pe o fata puternic înclinata, acoperita cu pajisti si palcuri de larice. Spre stanga si înapoi, dincolo de vale, se profileaza muchia stancoasa ce formeaza Creasta cu zambri, în crestetul careia, printre larici, se afla numeroase exemplare de zambru sau pin cembra (Pinus cembra).

Dupa înca o serpentina pe aceasta fata, continuam urcusul de-a coasta, trecem printr-un buruienis de stevie de munte (Rumex, alpinus) care tradeaza locul unei foste tarle si apoi, dupa 15—20 minute de la marginea raristii, coboram putin si traversam firul stancos al vaii, trecand iarasi pe Jepii Mici (1 560 m).

Atentiune! Din acest punct, o varianta a potecii ramane pe fata Caraimanului, în urcus paralel cu firul vaii. Aceasta se poate folosi numai în timpul cand firul vaii, în aceasta portiune, pastreaza o cantitate mare de zapada, ceea ce permite mai sus continuarea urcusului pe zapada. Altfel, varianta se înfunda în stancarii.

Dupa traversarea vaii, urcam pe malul opus, trecem de-a coasta pe sub stanci, apoi spre stanga, urcand direct printr-un horn stancos, deasupra caruia revenim spre dreapta si traversam din nou, pentru ultima oara firul vaii Jepilor, trecand pe Caraiman (1 600 m). Pe coasta acoperita cu pajisti bogat înflorite urcam în serpentine pe sub peretii din dreapta, apoi pe o scara de piatra prevazuta cu cabluri de siguranta (1 680 m), deasupra careia poteca descrie o serpentina, continuand de-a coasta.

Înainte, în firul vaii se ridica o înalta treapta stancoasa peste care apele vaii Jepilor formeaza Cascada Caraimanului. Impresionanta primavara si la începutul verii, cand valea are debit mare de apa. În stanga, peste vale, privirea cuprinde versantul nordic al Jepilor Mici, cu o bogata vegetatie specifica „dosurilor" de munte subalpine, alcatuita din pîlcuri de larice, de molid si din întinse tufarisuri de jneapan si anin de munte, întrerupte de tancuri, pereti si vîlcele stîncoase. În contrast cu acest clin de munte salbatic si întunecat, în dreapta si deasupra se deschid fetele luminoase ale Caraimanului, cu abrupturi stîncoase înlantuite de pragurile odihnitoare ale brînelor bogat înierbate si presarate cu sumedenie de flori.

Nu departe, poteca traverseaza firul bolovanos al Vîlcelului Brînei Portitei, dupa care continua urcusul în serpentine, mai întîi pe coama dintre acest vîlcel si firul vaii, apoi printr-un buruienis compact de stevie de munte (Rumex alpinus), instalat pe locul unei foste tîrle de berbeci. Traversînd buruienisul, ajungem curînd la baza marei rupturi de panta a vaii, corespunzatoare Cascadei Caraimanului, în punctul în care, spre dreapta, porneste largul pridvor înierbat, Brîna Portitei (1 810 m).

La iesirea din buruienis, poteca ne conduce în firul stîncos si umed al Vîlcelului Zapezilor (pastreaza adesea multa vreme zapada), de unde, prevazuta cu cabluri, iese repede catre dreapta pe fata stîncoasa, apoi coteste brusc catre stînga, urcînd pieptis printr-un mic horn abrupt, cu trepte naturale de stînca si cu cablu de siguranta, pentru a razbate deasupra zonei de stîncarii. Dupa înca 4 serpentine, ajungem din nou lînga Vîlcelul Zapezilor. De aici, poteca la început sapata în stînca si cu cablu razbate apoi pe fata înierbata si puternic înclinata din dreapta, pe care descrie 5 serpentine, continuîndu-se în urcus de-a coasta pe o portiune de unde devine vizibila cabana. Dupa un urcus scurt în lungul firului stîncos al vîlcelului ajungem pe pintenul unde se afla cabana Caraiman (2025 m).
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook.

marcaj timp busteni claia mare v spumoasa cabana caraiman
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1097 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014493 (s)