News Flash:

Traseu montan in Muntii Parang: din Cabana Obarsia Lotrului spre Voineasa

10 Septembrie 2018
556 Vizualizari | 0 Comentarii

Descriere traseu:

Traseu: Traseul din Cabana Obarsia Lotrului spre Voineasa

Timp de parcurs: 12 ore

Dificultate: Traseul nu este indicat iarna

Detalii traseu:

Pentru turistii care au intentia sa se indrepte de la cabana Obarsia Lotrului catre Voineasa, marea comuna unde se termina calea ferata Brezoi-Voineasa, exista un traseu marcat pe valea Lotrului, lung, dar pitoresc. Propunem si un alt itinerar, destul de lung, ce parcurge pe creasta zona nord-estica a Parangului. Culmile golase cuprinse intre valea Lotrului si valea Latoritei sunt strabatute de o sosea alpina care, desprinzandu-se din soseaua nationala alpina Novaci-Sebes in saua Stefanu, se desfasoara spre est pana in valea Lotrului, coborand in catunul Rudaru. Alegand acest traseu de creasta, vom avea prilejul sa admiram panorama Muntilor Lotrului (nord) si mai ales zona de tranzitie dintre muntii Parang si Capatanii. Traseul poate fi impartit in doua semietape, innoptarea urmand sa aiba loc la una din stanele intalnite langa sosea (de ex. stana Pietrele sau stana Fratosteanu). Daca dorim sa parcurgem intregul traseu intr-o singura zi, vom alege neaparat varianta B de coborare, care scurteaza distanta cu aproape 14 km. Traseul terminat cu varianta A este indicat mai ales turistilor motociclisti, care pot parcurge intreg traseul pe sosea (51 km) in decursul unei singure zile, prevazand si popasurile dictate de interesul turistic. Incepem descrierea traseului de la cabana Obarsia Lotrului (1400 m alt). In primele 2l/2 ore de urcus, mai intai pe valea Lotrului, spre sud, apoi pe muntele Stefanu, spre est si sud-est, vom folosi marcajul triunghi rosu (a se vedea traseele Cabana Ranca-Cabana Obarsia Lotrului si Cabana Obarsia Lotrului-Vf. Mohorul-Vf. Coasta lui Rus-Cabana Obarsia Lotrului). In saua Stefanu soseaua alpina principala se indreapta spre sud, urcand pe muntele Carbunele, in timp ce soseaua secundara porneste in sens opus, ocolind pe versantul de rasarit vf. Stefanu (1915 m). Parasim deci marcajul triunghi rosu si calauziti de firul soselei alpine ne vom indrepta spre muntii Stefanu si Bora (nord). Chiar de langa vf. Stefanu incepem sa ocolim pe curba de nivel varful inalt Bora (2054 m), cotind spre rasarit. Directia principala de mers va ramane permanent spre est, pana la capatul traseului. O poteca din stanga soselei scurteaza pe curba de nivel, intr-o portiune in care soseaua ocoleste un picior sudic al vf. Bora. In dreapta se afla Latorita, cel mai de seama afluent al Lotrului, al carui bazin va fi prezent mereu la sud. Soseaua ocoleste pe la sud varful ierbos Coasta Benghii (aproximativ 2025 m alt.), pe o curba cam la 2000 m alt. Dupa acest varf soseaua ajunge intr-o sa, de unde urca foarte putin si ocoleste vf. Zanoaga (2010 m), tot pe la sud. Pana aici am consumat mai bine de 4 ore din timpul de mers. In continuare, directia crestei se fixeaza spre nord-est. Traversam o sa putin adanca si pe acelasi palier ocolim pe la sud vf. Puru, traversand piciorul sud-estic al varfului. Dupa saua estica creasta se ridica in vf. Petrimanu (2010 m), iar mult mai jos, la nivelul padurii, spre sud, se afla si stana Petrimanu, catre care porneste o poteca vizibila din locul in care ne aflam. Trecem deci de vf. Puru si de capatul nordic al Petrimanului si traversam spre est. In fata noastra se ridica acum varful stancos al Pietrelor, dupa aproape 5 ore de la plecare. Daca dorim, putem incheia prima semietapa innoptand la stana Pietrele. Pentru aceasta parasim soseaua, inca inainte de vf. Pietrele, cotind la stanga, traversam saua si coboram pe piciorul nordic al varfului cca. 400 m, pana langa liziera padurii, unde ajungem la stana amintita (1800 m alt.). Traseul nostru continua pe sub vf. Pietrele, pe la nord de stanci; trecem pe sub crestetul Boarnesului, iesind in apropiere de braul stancos al Turcinului (2053 m). Pe tot versantul sudic dintre varfurile Puru si Turcinu isi culege izvoarele paraul Petrimanu, afluent al Latoritei. La braul stancos de vest al vf. Turcinu soseaua traverseaza pe versantul nordic al muntelui, pe unde ocoleste si inaltul platou. Din vf. Turcinu, spre sud, se desprinde o creasta inalta, foarte ramificata, ce uneste varfurile Fratosteanu si Repedea (1976 m). Versantul sudic al acestor culmi este abrupt, cu pereti stancosi, albi, care ocupa suprafete intinse chiar in zona padurii. Intre creasta aceasta, aflata la sud, si culmea pe care se asterne soseaua noastra ca latura nordica, se adanceste valea Rudareasa, afluent al Latoritei. Urcand pe versantul nordic al Turcinului, zarim in stanga o stana, pe langa care coboara o poteca de creasta spre vf. Manileasa Mica, o ramificatie puternica, dezvoltata paralel cu Lotrul. Vf. Turcinu, cel mai inalt dintre muntii delimitati de Lotru si Latorita, este un mare nod orografic. Reluam traseul spre rasarit, la dreapta; coboram domol pe piciorul estic in sa si dupa o serpentina ce ocoleste abruptul estic al varfului ajungem la stana Fratosteanu. Ceva mai departe se afla si un canton. La stana turistii pot incheia semietapa intai, dupa 6-7 ore de mers (a doua posibilitate de innoptare). Cei care au drept tel final traseul de coborare pe varianta B pot continua drumul. Soseaua, care acum se afla din nou pe fata sudica a muntelui, revine in creasta, in panta descendenta. Curand altitudinea scade sub 1800 m. In stanga se afla acum valea Manileasa, iar in dreapta valea Rudareasa. Trecem peste vf. Poiana Mare, ocolindu-l pe la sud, „de-a coasta”, lasand in stanga o stana. Dupa 45 minute de coborare prin padure sosim in Poiana Mica (1608 m), un munte impadurit; poiana de la care isi ia numele ramane in apropierea crestei, in stanga. Soseaua coboara, mai face o serpentina si ajunge din nou pe coama muntelui. Ne aflam acum pe muntele Stevia. In continuare, soseaua coboara accentuat, pe langa zone defrisate, napadite de zmeuris; in dreapta noastra se adanceste o prelunga zona de abrupt (Piatra Alba). Dupa aproape 2 km de la sipot soseaua coteste la stanga. Pe creasta coboara, desprinzandu-se din sosea, o poteca ce scurteaza traseul, revenind in sosea abia dupa 1,5 km. Atentie! Aceasta scurtatura poate fi folosita numai de turistii care aleg varianta A (coborarea la Rudaru), si, bineinteles, nu este practicabila motociclistilor. In portiunea de sosea pe care o evita scurtatura se desface poteca variantei B. Este deci indicat sa continuam coborarea pe sosea la stanga, intrand pe fata nordica prin doua serpentine stranse. La ultima serpentina incepe spre nord poteca variantei B. Ne aflam in acest punct de ramificatie dupa 9-10 ore si un drum de sosea de aproape 33 km (alt. 1240 m). 

VARIANTA A 

Traseul final continua pe sosea mai intai pe curba de nivel, apoi in usor urcus, pana ce revenim in coama muntelui. Iesim pe plaiul dealului Voineasa. In stanga se afla acum valea Lotrului si comuna Voineasa. Continuand coborarea, trecem pe langa o stana si sosim intr-o noua sa. Strabatem tot Plaiul Poienii, care ia sfarsit in prima sa destul de evidenta, de la rasarit. In dreapta avem din nou ca vecina valea Latoritei, la catunul Ciunget. Incepem coborasul final, pe numeroasele serpentine prin padurea de fag, pana in valea Lotrului. Inainte de a ajunge jos, soseaua se desparte in doua: spre dreapta coboara la Gura Latoritei si este indicata celor care merg direct la Malaia-Brezoi, in stanga coboara mai aproape de Voineasa. Ajunsi in sosea, langa calea ferata forestiera din valea Lotrului, pornim spre stanga si dupa ce urcam pe vale 6 km, sosim, in sfarsit, in centrul frumoasei comune Voineasa (620 m). In sens invers, traseul dureaza mult mai mult (16-17 ore), avand in vedere diferentele mari de nivel care trebuie urcate, potrivit romaniaroute.ro.

VARIANTA B 

Este mult mai scurta decat precedenta si o recomandam turistilor care merg pe jos. De la ultima serpentina (alt. 1240 m) coboram spre stanga, pe poteca, panta nordica a muntelui Piatra Alba. Diferenta de nivel de aproape 500 m o parcurgem pe o panta medie de 35°, deci destul de inclinata; dupa 40-50 minute de coborare accentuata sosim pe firul vaii Manileasa. De aici continuam sa coboram pe vale, panta mult mai calma strabatand cheile Manilesei; dupa 2,5 km parcursi pe aceasta vale ingusta iesim in valea Lotrului, chiar in comuna Voineasa. Incheiem astfel traseul, care dupa 37 km de sosea si poteca, peste culmile semete alePurului si Turcinului, ne-a adus intr-una din cele mai frumoase asezari de munte. 

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

traseu obarsia lotrului voineasa dificultate turistii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.0827 (s) | 23 queries | Mysql time :0.018087 (s)