News Flash:

Turistii sa plece, refugiatii sunt bineveniti – Barcelona prefera imigrantii

25 Iunie 2018
220 Vizualizari | 0 Comentarii

Barcelonezii considera ca numarul in crestere al turistilor este mult mai ingrijorator decat cel al imigrantilor desi ambele grupuri au devenit foarte numeroase in ultimii ani.

In Parcul Güell din Barcelona – un graffiti maricel reflecta parerea localnicilor despre numarul din ce in ce mai mare al turistilor care le viziteaza orasul: Turistii sa plece, refugiatii sunt bineveniti! Anul trecut, 150 de mii de oameni din Barcelona au iesit la un mars prin care cereau guvernului spaniol sa autorizeze ca si mai multi refugiati sa intre in tara. Imediat dupa acest mars a inceput sa apara si graffiti-ul cu mesaj impotriva turistilor. Apoi orasul a fost inundat de protestatari cu slogane de genul Barcelona nu este de vanzare! si Nu vom pleca!

Insa acest caz de turismofobie – cum i se mai spune fenomenului – nu e singular, vara trecuta, o serie de masuri impotriva invaziei turistilor au fost luate in urma protestelor din Venetia, Roma, Amsterdam, Florenta, Berlin, Lisabona, Palma de Mallorca si in alte orase europene. Insa, spre deosebire de restul oraselor, in Barcelona, cu toata reticenta de care s-a dat dovada in privinta turistilor, localnicii au militat totusi pentru a primi cat mai multi refugiati. Cand au aparut stirile de acum doua saptamani ca 629 de migranti aflati pe o barca de salvare plutesc in deriva in Mediterana, primarul orasului Barcelona, Ada Colau a fost printre primii care a oferit ajutor si asistenta.

Barcelona chiar ar prefera sa primeasca mii de migranti saraci decat milioane de turisti cu bani (anul trecut turistii au cheltuit aproximativ 30 de miliarde de euro in oras). Localnicii vad numarul mare al turistilor ca pe un pericol mai ales asupra identitatii orasului.

In 2000, in Barcelona traiau mai putin de 2% de straini din populatia totala a orasului, cativa ani mai tarziu numarul lor s-a ridicat la 15%. In 2018 se vorbeste despre un procent oficial de 18% din populatia Barcelonei – cat ar fi numarul strainilor stabiliti in oras insa potrivit Lolei Lopes, comisarul pentru integrare a imigrantilor din Barcelona – cifra reala s-ar afla undeva la 30%. Numarul mare al noilor locuitori a schimbat radical fata orasului insa Barcelona nu a avut parte de niciun protest anti-imigranti si subiectul imigrantilor nu reprezinta o prioritate in dezbaterile din alegerile locale.

Paolo Giaccaria, profesor de stiinte sociale la Universitatea din Torino stabileste o legatura intre cele doua tipuri de migratii din Barcelona – cea a turismului nordic si cea a imigrantilor din sud. Si arata exact care este in opinia localnicilor fenomenul pe care-l prefera dintre cele doua.

In timp ce imigratia schimba orasul, turismul il destabilizeaza – si pana si oamenii din industria tursimului recunosc ca nu se mai poate continua asa. In 1990 orasul a fost vizitat de 1,7 milioane de turisti, anul trecut, in Barcelona au fost 32 de milioane de turisti – de 20 d eori mai multi turisti decat localnici adica. Volumul mare al turistilor creste pretul chiriilor impingand localnicii in afara cartierelor si ocupand practic toate locurile publice.

Vedem imigrantii avand un impact pozitiv – oamenii s-au integrat foarte bine, spune Natalia Martinez, un consilier din Ciutat Vella – care este partea veche a orasului Barcelona, o zona preferata atat de imigranti cat si de turisti. Imigrantii ne-au oferit mai degraba ceva in plus – daca vorbim in termeni de identitate. Turismul insa nu ofera nimic, dimpotriva, ia ceva din cartiere, le transforma in niste cartiere banale, aceleasi de peste tot din lume.

La fel ca in Londra, numarul localnicilor nativi este destul de mic, mai ales in cartierele clasei muncitoare, acolo unde majoritatea imigrantilor s-au stabilit. Cele mai mari trei grupuri de imigranti sunt europeni, latino-americani si refugiati din Africa de Nord, mai ales din Maroc. Acestora li se alatura chinezi si pakistanezi. Insa, spre deosebire de alte orase in care au ajuns foarte multi imigranti, in Barcelona, copiii care s-au nascut din cupluri mixte sau ale imigrantilor se considera barcelonezi si nu tin seama de originile parintilor.

Cartierul in care fenomenul imigratiei este cel mai vizibil este El Raval (in araba asta inseamna suburbie) care se afla pe partea opusa a Ciutat Vella din La Rambla. Si desi aici a avut loc si un atentat, conflictele sunt rare.

In luna august a anului trecut, in urma unui atac terorist, 13 oameni au murit si 130 de oameni au fost raniti pe La Rambla. Mohammed Halhoul, membru al Consiliului Islamic Catalan a spus ca imediat dupa atentat oamenii au fost socati si indignati insa cu totii, localnici si imigranti impreuna au condamnat atacul.

Exista rasism si in Barcelona ca peste tot insa nu a fost lasat sa creasca. Inca din 2010, administratia a inceput sa promoveze politici interculturale (nu de asimilare) prin care recunostea si respecta diferentele culturale si religioase. Pe langa asta, cu toate ca au existat ani intregi de greutati economice, imigrantii nu au fost transformati in tapi ispasitori. Insa localnicii considera ca ceilalti migranti, turistii,  transforma incet, incet Barcelona intr-o parodie sau un parc tematic. Pe langa asta, multi rentieri prefera sa inchirieze apartamentele pe termne scurt pentru bani mai multi turistilor decat localnicilor iar transportul public in comun este aproape inaccesibil oamenilor care locuiesc si lucreaza in zonele turistice ale orasului. Iar multe afaceri traditionale care au existat de peste 100 de ani s-au transformat in afaceri specifice turismului.

O antipatie asemanatoare a inceput sa creasca si in Venetia unde luna trecuta au fost montate niste bariere care sa tina in frau hoardele de turisti. Ne polueaza orasul si il consuma la fel de agresiv cum o fac cu sandwishurile – noi numim asta turismul de tip musca si fugi, spune Patrizia Riganti, profesor al scolii de arhitectura de la Universitatea Notthingham Trent.

In Lisabona, la fel, localnicii resimt impactul negativ al turismului agresiv. Fatima Bernardo, profesor de stiinte sociale la Universitatea Evora din Portugalia spune ca, la fel ca in Ciutat Vella din Bracelona, in cartierul Alfama din Lisabona, turistii au schimbat identitatea cartierului. Practic turismul gentrifica orasul, ii schimba dinamica sociala. Localnicii se plang de altfel, exact ca in Barcelona ca incep sa se simta sub ocupatie, simple piese de decor in propriul lor oras, senzatie pe care nu au avut-o nici la cel mai mare val de imigranti cu care s-au confruntat. Imigrantii construiesc comunitati, lucreaza si contribuie in orasele in care ajung, turistii in schimb doar le folosesc.

sursa

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

barcelona graffiti orasul turistii refugiatii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Turism.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1059 (s) | 23 queries | Mysql time :0.014791 (s)